» » » Asasinarea lui Virgil Madgearu - o crimă asupra unui om ce a crezut în ideile sale

Virgil Madgearu a fost un economistromân,sociolog, şi politician de stânga, membru proeminent şi principal teoretician al Partidului Ţărănesc şi al succesorului său,Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ). A fost teoreticianul care a fundamentat doctrina politică a curentului ţărănist. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române, dupa ce a fost asasinat de un comando legionar care l-a pedepsit pentru poziţiile sale net antifasciste. În aceastã zi se împlinesc 73 de ani de la trecerea în nefiinţã a ţãrãnistului.
Ziua neagrã de noiembrie 27 a adus şi la uşa economistului o grupare de legionari, pe cand acesta prânzea alături de soţia sa. În jurul orei 14:00, în faţa vilei a oprit o maşinã neagrã din care au coborât cinci indivizi, care apoi au intrat în casă. Tulburat, profesorul s-a ridicat în picioare, scrutându-i întrebãtor din ochi pe nepoftiţi. I s-a spus ca va trebui să-i însoţească la Poliţia Capitalei pentru a da o declaraţie. Unul dintre ei pãzea telefonul din hol, iar altul îl supraveghea pe cel din biroul profesorului. Acesta le-a cerut sã se legitimeze, iar cel mai tânãr dintre bãrbaţi a spus ca îl cheamã Tudor Dacu, dupã care a prezentat o legitimaţie de informator al poliţiei legionare din Ploieşti. Un al doilea nume rostit aparţinea lui Ion Tucan, membru şi el al Mişcãrii Legionare. Pentru că ezita sa plece cu ei, cel din urma l-a asigurat pe Madgearu că într-o orã îl vor aduce acasã, fiind vorba doar despre o formalitate şi că dacă ar fi dupã ei, nici n-ar mai trebui să plece. Şi ca sã stingã orice grijã a profesorului şi a soţiei sale, au jurat pe cuvântul lor de onoare de legionari. Atunci, Virgil Madgearu i-a crezut. Şi-a aruncat pe umeri pardesiul şi a iesit din casã, flancat de cei cinci indivizi. Aceste date au fost prezentate detaliat de către Doamna Madgearu în declaraţia sa.[1]
Maşina cu profesoul Madgearu asezat pe bancheta din spate nu a pornit spre Poliţia Capitalei, ci s-a îndreptat în direcţia opusă, către ieşirea din Bucureşti. Nu a mai oprit decât în pãdurea de la Snagov. Acolo, legionarii l-au somat pe Virgil Madgearu să coboare, dupã care l-au dus câteva sute de metri în întunericul pădurii, la locul numit "Coada Lungã". Departe de şosea şi de ochii oricãrui trecãtor.
Era trecut de ora 15:00. Zgomotele împuşcãturilor care au rãsunat printre copacii Snagovului au ajuns la urechile pãdurarului Ilie Chirilã. Crezând ca are de-a face cu niscaiva braconieri, omul s-a repezit spre locul de unde s-au auzit focurile de revolver. Deşi văzuse de la distanţă scena ieşirii din maşină a celor şase bărbaţi, nu i-a trecut prin minte cã în adâncul pãdurii avea sã se consume o crimã oribilã. Pe drum, pădurarul s-a întalnit cu legionarii care se întorceau spre maşina şi le-a spus că nu au voie să tragă cu revolverul în pădure. Unul dintre ei i-a răspuns padurarului că nu e treaba lui şi să nu se amestece că ei vor să se distreze şi să împuşte ciori. Dupa ce a notat numarul de inmatriculare al masinii (6211B), paznicul pădurii a înaintat ca să verifice urmarile trecerii celor şase vandali. In scurt timp s-a oprit locului căci acolo se gasea un cadavru culcat cu faţa în jos şi pălăria înaintea lui.[2]
Ancheta a avut un început greoi, fiind obstrucţionatã de aproape toate structurile decizionale. În acea vreme, Mişcarea Legionarã era la putere. Relaţiile lui Horia Sima cu mareşalul Antonescu nu începuseră înca să se deterioreze, dar nici nu a mai durat mult. Dupa înlăturarea legionarilor de la conducerea ţării, elementele de anchetă au început sa fie puse cap la cap. Declaraţiile Ecaterinei Madgearu şi ale servitorilor familiei au condus la identificarea ucigaşilor profesorului Madgearu. Procurorii Parchetului de pe langã Tribunalul Ilfov au instrumentat rapid cazul. Indiciile curgeau unul dupa altul. S-a stabilit că aceeaşi "echipă a morţii" l-a asasinat şi pe Nicolae Iorga la Strejnic. În faţa evidenţelor, judiciariştii au conexat ulterior cele douã dosare. Vinovaţi de moartea celor doi profesori au fost gãsiţi: Traian Boeru, Ion Tucan, Ştefan I. Cojocaru, Tudor Duca si Ştefan Iacobuţã. Pânã în momentele nefaste ale asasinatelor, cei cinci legionari lucrau la Institutul Naţional al Cooperaţiei. Procurorii au mai stabilit cã şeful grupului a fost Traian Boeru.
Virgil Madgearu era ştiut ca fiind unul dintre cei mai consecvenţi adversari politici ai regimurilor extremiste şi pentru aceasta a plãtit cu viaţa. 
Concluziile raportului medico-legal întocmit de doctorul Alexandru Gr. Ionescu la data de 28 noiembrie 1940 stabilesc fără echivoc că, "moartea lui Virgil Madgearu este violentă", dupa ce, in prealabil, se scrie că, "victima a fost gasită împuscată în pădurea Snagov, unde a fost aflată de noi cu faţa în jos, pe frunzele veştede ale pădurii, pe care se aflã sânge închegat". În continuare, doctorul legist Alexandru Gr. Ionescu concluzionează: "Moartea se datoreşte marii hemoragii interne consecutivã mai multor răni produse prin împuşcare cu armă de foc (calibru 6 şi 8 mm), cu fractura craniului, lezarea creierului, perforarea inimii, aortei, ruptura ficatului şi lezarea a diverse organe interne". Examinarea medico-legalã mai demonstreazã cã "direcţia proiectilelor a fost de la spate şi lateral de la stânga, de la o departare relativ micã".[3]
Urmărind şi analizând câteva asasinate ale Mişcării Legionare am pătruns în nişte culise sinistre şi caracterizate de o cruzime şi un fel de fanatism unic  pentru istoria poporului român. În cazul I.G. Duca asasinii au avut o tactică rudimentară şi un plan simpluţ, în comparaţie cu vărsarea de sânge din noiembrie 1940. Daca asasinii liberalului Duca şi cei ai ţărănistului Călinescu s-au lăsat prinşi, unii chiar predându-se, nu mai putem spune acelaşi lucru şi despre echipa ce a adus moartea a doua personalităţi de excepţie: Nicolae Iorga şi Virgil Madgearu. Asasinii din noiembrie 1940 au dat dovadã de mai mult sânge rece şi de o mai mare siguranţă de sine.
Bibliografie
  • Ziarul Timpul, nr. 1287, Vineri 29 Noiembrie 1940
  • Zinca, Haralamb, Noiembrie însangerat, Bucureṣti, Editura Fundatiei Pro, 2000
Autor: Livia-Irina Alexandru


Daniel Gorun

Adm. MISTERELE LUMII
«
Next
Postare mai nouă
»
Previous
Postare mai veche

Niciun comentariu:

Leave a Reply