» » » » Primele sarcofage de marmură din Dacia romană, descoperite la Alba Iulia


Două sicrie din marmură ce datează de acum aproape 1.800 de ani au fost găsite de arheologi la marginea oraşului Alba Iulia. Sarcofagele sunt primele de acest fel descoperite pe teritoriul fostei provincii Dacia romană.
Sarcofagele au ieşit la lumină recent, în timpul lucrărilor de construcţie a staţiei de epurare, la marginea oraşului Alba Iulia, spre cartierul Partoş. Imediat, zona a fost securizată şi declarată sit arheologic. Potrivit arheologilor, locul unde s-au descoperit întâmplător artefactele era o zonă necunoscută, până în prezent, din punct de vedere arheologic.
Ipoteză: a treia necropolă romană de la Apulum
„Ineditul este dat atât de amplasamentul unde au fost făcute descoperirile, cât şi de natura lor“, susţine George Bounegru, unul dintre arheologii care cercetează situl. Una dintre ipoteze este amplasarea sarcofagelor în interiorul unui mausoleu, monument funerar ce se ridica în cinstea unei persoane de vază.
„Piesele descoperite recent se remarcă prin maniera deosebită în care au fost sculptate. Cercetările care sunt în curs de desfăşurare le indică un amplasament în interiorul unei incinte sau al unui mausoleu. Avem de-a face cu mormintele unor persoane cu stare materială deosebită, care şi-au permis un asemenea tip de sarcofag“, spun arheologii care cercetează situl, George Bounegru şi Ilie Lascu. Potrivit acestora, sarcofagele au fost „vizitate“, în timp, şi de vânătorii de comori.
Cercetările extinse au scos la iveală, în imediata apropiere a sicrielor, 11 morminte în cistă (cutie) din cărămidă. De aici, prinde contur teoria că în zonă ar fi putut fi o necropolă romană. Dacă la finalul cercetărilor se va dovedi acest lucru, se va putea vorbi de cea de-a treia necropolă romană de la Apulum, după cea de pe Dealul Furcilor-Podei şi necropola nordică din zona Staţiei de salvare, ambele pe teritoriul actualului municipiu Alba Iulia.
„În acest stadiu al cercetărilor, putem spune că avem de-a face cu o necropolă aparţinând fie unei familii înstărite, fie unei comunităţi etnice sau religioase distincte. De asemenea, nu poate fi exclusă nici posibilitatea ca aşezările civile de la Apulum să fi fost înconjurate de zone de înmormântări, aşa cum se cunosc şi alte situaţii similare în Imperiul Roman“, motivează arheologii.
Mărgele din sticlă colorată
Printre artefactele găsite în mormintele cercetate până acum se află mărgele din sticlă şi faianţă, monede şi catarame din bronz. Monedele, susţin arheologii, ar fi fost depuse în morminte cu rol de plată pentru Charon. Grecii antici puneau sub limba unei persoane decedate o monedă, întrucât în mitologia greacă Charon îi trecea pe cei morţi peste un râu, dacă aveau cu ce să-şi plătească această călătorie. Cei care nu puteau achita suma, pribegeau o sută de ani pe malul râului.
Arheologii susţin că, după terminarea cercetărilor de specialitate, sarcofagele romane şi celelalte artefacte importante care vor ieşi la iveală vor fi expuse în curtea Muzeului Naţional al Unirii.
Descoperirea ne ajută să reconstituim şi mai mult viaţa în anticul Apulum. Din cercetările de până acum, cunoaştem amplasamentele castrului Legiunii a XIII-a Gemina, ale celor două oraşe de la Apulum. Arheologii au stabilit anul trecut că, în incinta fortificaţiei de secol XVIII din Alba Iulia, se „ascunde“ Principia castrului, un fel de comandament al Legiunii. În Cetate a fost descoperită, în 2012, statuia zeiţei Nemesis, a răzbunării în panteonul roman. Piesa se remarcă prin realizarea artistică deosebită şi confirmă existenţa unui templu roman la Apulum. Cercetătorii perioadei au stabilit că zona fostului parc Custoza era punctul de întâlnire a celor două drumuri romane principale care traversau castrul militar de la Apulum, ridicat în jurul anului 125 d. Hr, pe vremea împăratului Hadrian. (Text scris de Nicu Neag).


Daniel Gorun

Adm. MISTERELE LUMII
«
Next
Postare mai nouă
»
Previous
Postare mai veche

Niciun comentariu:

Leave a Reply