» » » » O armata de teracota pentru un imperiu de pe Steaua Polara


Istoria Chinei stravechi fascineaza si astazi, cand ne-am obisnuit cu produsele ambalate in staniol colorat. Praful de pusca, matasea sau acupunctura sunt realitati nascute in China inca de pe vremea cand in Europa nu erau decat colibe din lemn. Arheologii continua si azi sa dea la iveala o lume nebanuita, mereu surprinzatoare, care vorbeste despre una dintre cele mai stralucite civilizatii pe care le-a cunoscut Pamantul. China antica se confunda cu imparatii ei care i-au adus faima si posteritate. Cu mii de ani in urma se credea ca imparatul ceresc isi avea palatul purpuriu pe imuabila Stea Polara. Pe partea cealalta de lume, pe Pamant, imparatul isi conducea imperiul din curtea sa larga, unde oamenii de rand nu puteau intra fara a avea permisiunea expresa a atotputernicului conducator.

Despotici, autoritari, imparatii nu si-au expus doar pasiunea pentru putere si averi, ci au lasat mereu ceva grandios in urma lor, daca ar fi sa ne gandim la Marele Zid Chinezesc, Marele Canal (cel mai lung rau artificial din lume), sau la Zijin Cheng, Orasul Purpuriu Interzis. Intrigile la curtea imperiala, razbunarile, s-au impletit cu planurile marete pentru un imperiu pe masura. Ceva din maretia de atunci ajunge azi si la noi gratie unor descoperiri arheologice.
Recent, un grup de cercetatori chinezi a scos la iveala ruinele unui palat vechi de peste doua mii de ani in apropierea sitului unde a fost descoperit faimosul mormant al primului imparat chinez Qin Shi Huangdi, inconjurat de mii de soldati din teracota in marime naturala. Ceea ce demonstreaza ca, dincolo de dorinta lui de a fi protejat de armata ingropata, acest suveran spera ca va continua sa traiasca in acelasi fast imperial si in lumea de dincolo, plasata undeva pe Steaua Polara.
Palatul descoperit recent "este cea mai mare constructie descoperita vreodata in acest sit funerar si adaposteste mormantul primului suveran al dinastiei Qin, care a domnit din anul 221 pana in 207 i.Hr.", a tinut sa explice pentru agentia de presa chineza Xinhua, Sun Weigang, cercetator la Institutul de Arheologie din provincia Shaanxi, unde se afla si situl amintit. Qin Shi Huangdi a unificat China si si-a fondat imperiul la putin timp dupa ce i-a invins pe ultimii suverani independenti. El a comandat construirea Marelui Zid, reunind tronsoanele deja ridicate de suverani pentru a-si proteja teritoriile. Un exemplu care demonstreaza eficienta unei maini de fier centralizatoare in fata tendintelor centrifuge, cu interese mereu divergente. In ceea ce-l priveste pe Qin Shi Huangdi, istoricii scriu ca el era un om superstitios care a cautat de-a lungul intregii lui vieti elixirul nemuririi, probabil ca orice atotputernic imparat. Palatul din apropierea mormantului "demonstreaza dorinta imparatului de a continua sa traiasca in acelasi fast imperial si dupa ce va ajunge in lumea cealalta". Dupa parerea arheologului Sun Weigang si judecand dupa dimensiunile fundatiilor scoase la lumina pana acum, palatul descoperit pe situl mausoleului imparatului ar putea masura 690 m in lungime si 250 m latime, ceea ce ar insemna cam un sfert din suprafata Orasului Interzis din Beijing.

A opta minune a lumii antice

In urma cu mai multe decenii, presa mondiala a facut valuri prezentand cititorilor ceea ce avea sa fie cunoscuta sub numele de armata imperiala a soldatilor de teracota. Peste 8.000 de soldati si 130 de care de lupta cu peste 600 de cai; aceasta este Armata de teracota pe care Imparatul Qin Shi Huang a gandit-o pentru a-si apara nemurirea.
Zacand sub pamant timp de peste 2200 de ani, povestea acestei impresionante armate a fost adusa la viata in 1974, cand un fermier chinez a descoperit situl arheologic care adapostea armata soldatilor de teracota. Un an mai tarziu, arheologii anuntau ca au descoperit trei morminte ce adapostesc nu mai putin de 6.000 de soldati din lut. De atunci, numarul soldatilor s-a tot marit, iar surprizele nu par sa se opreasca aici. Uimitor este faptul ca nici un soldat nu seamana cu altul, nici uniformele, nici trasaturile fetei, nici parul si nici detaliile armurilor. Si totusi, un punct comun exista la toata aceasta armata: toate figurinele sunt realizate in marime naturala si recreeaza o armata adevarata de la soldati, de la generali, la cavalerie si fanfara.
De curand, arheologii chinezi au descoperit alti 110 luptatori apartinand deja celebrei armate din teracota, ingropati in apropierea mausoleului imparatului Qin Shi Huangdi. "Escavarile s-au intins pe o suprafata de 200 de metri patrati si au permis scoaterea la lumina a unui total de 110 figurine din teracota", declara pentru AFP Shen Maoshenh, director adjunct al departamentului de arheologie al muzeului ridicat pe locul sitului, din apropierea orasului Xian. Dincolo de descoperirea in sine, important nu este faptul ca armata soldatilor de teracota creste numeric, ci faptul ca, dupa afirmatiile arheologului chinez, "de data aceasta, vestigiile descoperite se dovedesc a fi foarte bine conservate, fiind acoperite cu picturi colorate". Printre obiectele scoase la iveala in urma sapaturilor se numara, de asemenea, arme si elemente ale carelor de lupta. Urmeaza a fi integral dezgropati alti 11 soldati din teracota, si acestia tot de inaltimea unui barbat adult.
Istoria retine putine lucruri, si, de fiecare data, lasa in uitare faptele marunte. In privinta imparatului Qin Shi Huangdi, el a ramas pana azi drept unificatorul imperiului chinez si fondator al dinastiei Qin (221-206 i.Hr). In ceea ce priveste celebra sa armata din soldati de teracota, descoperirea ei reprezinta una dintre cele mai importante evenimente arheologice ale secolului trecut, care poate fi numita, fara ezitare, cea de-a 8-a minune a lumii antice. De vazut, soldatii au fost vazuti de multi turisti, dar putini au trait emotia rara de se apropia de ei. Regina Elisabeta a II-a a Angliei se numara printre putinii straini care au primit permisiunea de a merge printre sirurile de soldati din teracota.

GEORGE CUSNARENCU

Daniel Gorun

Adm. MISTERELE LUMII
«
Next
Postare mai nouă
»
Previous
Postare mai veche

Niciun comentariu:

Leave a Reply