» » » » Neamuri țigănești



Text: Catalin Gruia
În ultimele  decenii, tot mai mulți țigani și-au uitat sau au ajuns să ignore tribul de care aparțin. O treime dintre romii care trăiesc în  România nu se mai definesc ca membri ai unor neamuri anume –arăta o cercetare din 1992 coordonată de sociologii Elena Zamfir și Cătălin Zamfir. Unele neamuri – cum sunt netoții sau ciurarii – au dispărut aproape complet. Cei mai mulți dintre cei care încă se consideră parte dintr-un neam sunt: vătrașii (13,8%), căldărarii (5,9%), rudarii (4,5%), spoitorii (3,7%), mătăsarii (3,2%), ursarii (2,7%), cărămidarii (1,5%), gaborii (1,4%), florarii (1,2%).
Cum în India străveche profesia era de regulă moștenită și practicată în familie – secretele meseriei fiind transmise din tată în fiu –, majoritatea neamurilor de romi s-au constituit, unele începând chiar din vremea migrației spre Europa, în jurul diverselor îndeletniciri cu care țiganii își câștigau traiul. „Neamurile de romi reprezintă o europenizare a vechii organizări informale din vechea Indie, prin trecerea în prim-plan a corporațiilor meseriașilor indieni, care au înlocuit vechile canoane și precepte ale castelor, devenite anacronice și inoperante social“ – spune dr. Vasile Burtea, sociolog specializat în relații interetnice și minorități.

Câteva neamuri țigănești din România și specificul lor
Fierarii
Ocupație: Confecționarea de unelte și obiecte din fier.
Istoric: Au deținut monopolul prelucrării fierului în tot Evul Mediu românesc. În secolul al XX-lea,  mulți au devenit agricultori sau muncitori în industrie. După ’89, puținii fierari rămași la sate lucrează iar căruțe și unelte.
Specific: Au fost țigani înstăriți, printre primii sedentarizați, dar și printre primii care și-au pierdut limba.

Spoitorii
Ocupație: Spoirea (cositorirea) de vase; cerșitul.
Istoric: După colectivizare, cei mai mulți au devenit agricultori.
Specific: Sunt urmașii romilor veniți din Turcia. Erau printre cei mai săraci țigani; călătoreau în căruțe cu coviltir, trase de bivolițe.

Cocalarii
Ocupație: Fabricau obiecte din oase de animale (piepteni, mânere, ornamente etc.)
Istoric: După ce, odată cu industrializarea, produsele lor n-au mai avut căutare, cocalarii au devenit în special gunoieri sau negustori de fulgi și vase de bucătărie.
Specific: Cocalarii sunt urmașii prelucrătorilor de fildeș din India.

Căldărarii:
Ocupație: Confecționarea de căldări, tigăi, oale, alambicuri, pahare etc. din tablă de aramă și, mai nou, din aluminiu.
Istoric: De la începuturi au trăit în corturi, călătorind în căruțe colorate. Mulți și-au păstrat stilul tradițional de viață până foarte recent. Au fost sedentarizați ultimii.
Specific: La căldărari se păstrează poziția de bulibașă (șef) și practica judecării (kris) de către bătrâni ai comunității.

Daniel Gorun

Adm. MISTERELE LUMII
«
Next
Postare mai nouă
»
Previous
Postare mai veche

Niciun comentariu:

Leave a Reply