» » Zidurile "vorbitoare" din Pompei (2)

 Locuitorii din Pompei, inclusiv sclavii, nu erau impiedicati de autoritati sa marcheze zidurile imobilelor cu mesaje (sau grafitti). Li se respecta acest mod de a-si exprima opiniile, umorile, de a anunta diverse evenimente etc. Sunt documente extrem de importante care redau esantioane din modul de viata, din efuziunile sentimentale, din mentalitatile locuitorilor acestui oras cu un destin tragic.

Gladiatorii au fost una din categoriile cel mai frecvent reprezentate pe ziduri, ceea ce atesta marea lor popularitate. Unii dintre ei au devenit adevarate vedete, asemenea unor nume din rock, precum Michael Jackson sau Freddy Mercury si asta pentru ca acesti monstri sacri ai vremii erau cea mai importanta sursa de adrenalina pentru romani. Erau anuntate data si numele celor care se infruntau intre ei sau cu animale feroce - lei, tigri, ursi..., inarmati sau cu bratele goale. Inscriptiile legate de lupte sunt numeroase. Iata cateva dintre ele: "Aici va avea loc in prima zi de septembrie o infruntare cu animale; 20 de perechi de gladiatori se vor lupta pe viata si pe moarte. Cativa condamnati vor fi crucificati".

Alte inscriptii se refereau la fapte diverse: "Daca cineva a vazut o iapa incarcata cu cosuri in 25 august, sa se adreseze lui Q.D. Hilarus, sclav eliberat de Quintus, care locuieste dincolo de podul de pe Sarno, in Mamii"; "Cine imi va plati lectiile predate in scoala din lunile trecute, va fi binecuvantat de zei". Un alt mesaj se refera la atitudinea unui negustor (vanzator) fata de cei saraci: "Mi-e lehamite de cei cu punga goala! Cei care vor un produs de pomana nu sunt zdraveni la cap. Sa plateasca si vor primi produsul."

Numeroase persoane s-au mobilizat in organizarea electorala. Iata un exemplu: "Alegeti-l pe edilul Caius Julius Polybius. Va va aduce bunastare. Painea alba nu va lipsi de pe mesele voastre". (Acest Polybius s-a bucurat de succes in ascensiunea politica.) In acele vremuri, statul distribuia gratuit paine populatiei, dar de o calitate inferioara, ii asigura nevoia de divertisment si participarea, in mare parte gratuita, la luptele cu gladiatori. Facilitati care au configurat celebra sintagma "panem et circenses".

Nu lipsesc nici mesajele cu caracter sexual, unele oripilante: "Quintus Postumius a incercat sa-l convinga pe Aulus Ahius sa aiba un raport sexual cu mine". Altele sunt mai in ton cu "normalitatea": "Cine vrea sa faca dragoste cu Attice va trebui sa plateasca 7 as"; "Incundis e o experta in arta amorului".

Ura si amenintarile erau uneori pline de sadism: "O, Chius, pustulele ulceroase sa-ti acopere trupul si sa te chinuie pana la sfarsitul vietii". O reflectie despre morala in dragoste asociata perspectivei punitive ne aminteste de versurile dintr-un cantec al Mariei Tanase ("Cine iubeste si lasa, Dumnezeu sa-i dea pedeapsa"). Iata si varianta romana: "Cine iubeste, sa se imbogateasca, iar cel care nu iubeste sa-si gaseasca sfarsitul inainte de soroc".

Sau: "Soarele care troneaza de la o inaltime ametitoare isi revarsa lumina asupra marii, incendiind-o. Sub efectul razelor sale, vanturile se preschimba intr-o briza mangaietoare". O aura poematica, emanand creativitate, sensibilitate, invaluie aceste reflectii.

DORIN MARAN

http://www.revistamagazin.ro/content/view/9217/30/

Daniel Gorun

Adm. MISTERELE LUMII
«
Next
Postare mai nouă
»
Previous
Postare mai veche

Niciun comentariu:

Leave a Reply