» » » Actualitatea arheologica

 Necropola plina de surprize. O echipa de arheologi egipteni a identificat si degajat, dupa ce o companie a inceput lucrarile destinate unor constructii rezidentiale, patru morminte construite in perioade diferite din Antichitate, intr-o necropola din Alexandria, ale carei ziduri purtau urme de gips si de picturi realizate cu pigment rosu.

In morminte se aflau urne funerare, recipiente pentru parfum si lampi din argila. In cel mai important mormant ce dateaza din epoca romana, deosebit de spatios, se afla doua coloane din piatra, gravate pe verticala. In doua camere funerare aflate sub pavaj au fost descoperite schelete, vase din argila si o urna funerara plina cu cenusa pe care era incriptionat numele defunctului. Un alt mormant, construit pe opt nivele!, continea, ca si celelalte doua, aflate la o adancime mai mare, lampi din argila si vase ceramice de diferite forme. Zona a fost declarata sit arheologic, toate constructiile proiectate fiind interzise.

Aurul din canal

Lanturi cu zale mari, duble sau multiple, inele si bratari, toate din aur, au fost descoperite in Germania, in apropiere de orasul Syke, in timp ce se faceau sapaturi pentru realizarea canalului Nord Stream in care va fi instalat un gazoduct ce va alimenta cateva tari europene. Comoara, constituita din 117 piese, cantareste 1,8 kilograme, dateaza din anii 1000 i.Hr. (epoca de bronz) si provine din Asia Centrala. Dupa expertizele efectuate, a fost expusa recent intr-un muzeu din Dresda.

Un bastion vechi de 6 milenii

In timp ce se efectuau sapaturi in curtea Facultatii de Arte Plastice din Timisoara au fost descoperite urme de ziduri. O echipa de arheologi a intervenit imediat, dirijand sapaturile in urma carora au fost scoase la iveala, pe o distanta de 10 metri, zidurile din fortificatia care strajuia poarta Viena pe care era amplasat armament de aparare impotriva atacurilor (survenite din partea dreapta a portii Viena) dar si alte complexe arhitectonice din imediata apropiere a zidurilor vechi de 6000 de ani, apartinand culturii Tszapolgar.

Sapaturile au continuat, concomitent cu cercetarea vestigiilor degajate pentru a se obtine cat mai multe informatii legate de acest bastion. Totodata, arheologii sunt foarte interesati de diverse aspecte ale locuirii si ale modului de viata preistorice. Unele obiecte (fragmente de ceramica, in special) din acea perioada se regasesc in Muzeul Banatului din Timisoara.

"Pompei" vegetal

O echipa de arheologi sino-americana a descoperit in cenusa vulcanica dintr-o pestera aflata in muntii Helan din Mongolia inferioara, o multime de resturi vegetale si ramuri de copaci (sase specii) foarte multe dintre ele cu frunze; vestigii excelent conservate ale unei paduri vechi de 300 milioane de ani, raspandita pe o suprafata de aproximativ 1000 metri patrati. Un ecosistem compus, printre altele, dintr-o specie arborescenta de feriga, arbori de mari dimensiuni cu frunze in forma de pana sau arbori asemanatori coniferelor care ajungeau la o inaltime de 25 metri.

Urme de ferigi din aceasta specie ancestrala, au mai fost gasite in America de Nord si in Europa. In acea epoca, planeta avea o cu totul alta configuratie, blocurile continentale fiind legate. Regiunea in care se afla aceasta padure era situata (in era permiana) la nivelul ecuatorului, beneficiind de o clima tropicala umeda. Studiul vestigiilor arboricole si cele ale ferigilor devine cu atat mai provocator cu cat poate oferi informatii legate de reprezentarea evolutiei paleoclimatice.

DORIN MARAN
http://www.revistamagazin.ro/content/view/9412/30/

Daniel Gorun

Adm. MISTERELE LUMII
«
Next
Postare mai nouă
»
Previous
Postare mai veche

Niciun comentariu:

Leave a Reply