» » » » » Carti enigmatice cu si fara autori cunoscuti



Exista doua carti cu totul iesite din comun: una este Manuscrisul Voynich, o carte enigmatica al carei autor nu este cunoscut deocamdata, iar alta este Codex Seraphinianus, o carte fascinanta, al carei autor este cunoscut, desi ea este la fel de bizara si de nedescifrat. Carti misterioase au mai fost descoperite de-a lungul secolelor, dar ele au ramas, in ciuda cercetarilor, la fel de enigmatice. Un exemplu este harta amiralului turc Piri Reis, desenata in 1513, la cateva decenii dupa descoperirea „Lumii Noi” de Columb. Numai ca aceasta harta nu descrie ceea ce vazusera cuceritorii spanioli, ci coastele celor doua continente americane si parti ale Antarcticii neacoperite de gheata, adica asa cum ar fi trebuit sa fie acum sase milioane de ani. Sau harta preotului suedez Olaus Magnus, denumita Carta Marina, care desena in 1539 curentii marini scandinavi, descoperiti de oamenii de stiinta de-abia secolul trecut.

 Si totusi, manuscrisul Voynich ramane cel mai greu de descifrat. Documentul, care se afla in biblioteca Universitatii Yale din Statele Unite, a facut valva inca de la redescoperirea sa, in 1912, de anticarul polonez Wilfried Michael Voynich, care l-ar fi gasit „intr-un vechi castel din Europa”, mai precis la colegiul iezuit Mondragone di Frascati, aflat la sud de Roma. Vechimea manuscrisului a fost stabilita datorita unei scrisori gasite intre paginile sale, datata „Praga 19 august 1666”, scrisa de un anume Joannes Marcus Marci si adresata lui Athanasius Kircher, ilustru ganditor si lingvist al vremii.

 Specializat in analiza si evaluarea documentelor vechi, Voynich a remarcat imediat scrisul misterios si imaginile cel putin bizare care ilustrau cele 246 de pagini. Nu doar continutul manuscrisului este misterios, ci si autorul acestuia. S-a vehiculat numele calugarului franciscan Roger Bacon, ca autor al manuscrisului Voynich, iar identificarea a doua plante „americane” printre desenele misterioase, e vorba despre  floarea soarelui si piperul „chayenne”, face imposibila datarea sa mai devreme de 1492, anul in care Cristofor Columb debarca in America Centrala, acolo de unde avea sa le aduca in Europa. Alti cercetatori se gandesc la una dintre mintile luminate ale epocii, si anume John Dee, magicianul, astrologul si alchimistul aflat in slujba reginei Elisabeta I a Angliei (1533-1603). Numai ca Dee n-a facut niciodata vreo referire la bizarul manuscris, care a ramas pana azi o enigma.

Un ghid pentru extraterestri!

 In ceea ce priveste  Codex Seraphinianus, macar doua enigme sunt risipite: este cunoscut anul redactarii, 1981, ba chiar si autorul, numele acestuia fiind al arhitectului italian Luigi Serafini. Codex-ul este format din doua volume, cuprinde 11 capitole, si are 300 de pagini. Ceea ce ramane totusi o enigma sunt ilustratiile extrem de bizare si de interesante, precum si limba in care a fost scrisa. In privinta „limbii” folosite de autor, cercetatorii au intuit ca este vorba despre o limba complet inventata, cu rudimente de sintaxa si cu o oarecare structura gramaticala.
 Pentru a linisti spiritele, Luigi Serafini a tinut sa ridice el insusi un colt al valului care acopera „misterul” acestei lucrari bizare. Intr-o conferinta a Societatii Bibliofililor de la Universitatea Oxford, din 11 mai 2009, Serafini a declarat ca nu exista nici un mesaj secret in textul Codex-ului, care este complet asemic, adica fara sens. Metoda folosita de el ar fi fost similara cu scrierea automata si ca tot ceea ce a urmarit sa transmita cititorului a fost senzatia pe care o au copiii in fata unor carti a caror limba nu o pot intelege, desi parintii o inteleg fara probleme. Daca nu e misterioasa, atunci ce este? Criticii literari considera enciclopedia un fel de parodie a vietii de zi cu zi, in care grotescul se intersecteaza cu frumosul, suprarealismul se imbina cu cotidianul banal, iar fantezia autorului se amesteca savant cu realitatea. 
Interpretari cu care Serafini nu a fost niciodata de acord, el sustinand ca acest Codex nu este altceva decat o realitate pe care oamenii inca nu o pot intelege. Unii cred ca Serafini a vrut sa compuna o versiune a manuscrisului „Voynich” dar intr-o maniera suprarealista.
 Misterioasa sau doar o opera de arta, cartea lui Serafini, pe care el a compus-o in 30 de luni, se vinde cu peste 8.000 de dolari, desi ea se gaseste azi si in format digital  (am putut si noi sa ne delectam cu „citirea” ei). Si ca sa-i mareasca valoarea, Serafini spunea ca  opera sa splendida si inutila ar putea fi un fel de ghid pentru un autostopist venit de pe alta planeta care ar putea descoperi astfel toate minunatiile planetei noastre.

GEORGE CUSNARENCU



Unknown

Adm. MISTERELE LUMII
«
Next
Postare mai nouă
»
Previous
Postare mai veche

Niciun comentariu:

Leave a Reply