» » » » COMPLOTUL PRAFULUI DE PUŞCĂ


Pe 5 noiembrie 1605, s-au găsit 36 de butoaie cu praf de puşcă într-un beci de sub Palatul Parlamentului din Londra – făcând parte dintr-o conspiraţie de răsturnare a guvernului englez şi a regelui Iacob I. Deşi complotul a fost pus la cale de un anumit Robert Catesby, Guy Fawkes a fost acuzat că ar fi fost cel care a conceput planul, pentru a protesta, se crede, împotriva persecutării religioase a catolicilor în Anglia. Teoriile privind motivele sale sunt larg răspândite, dar majoritatea istoricilor cred că cei implicaţi în complot voiau să-l omoare pe rege, să producă o revoltă populară şi să readucă pe tron un monarh catolic.
Nu sunt cunoscute în întregime circumstanţele în care a fost descoperit complotul şi există mai multe teorii privind modul în care au fost prinşi conspiratorii. Conform credinţei populare, lordul catolic Monteagle a primit o scrisoare prin care era avertizat în legătură cu acest complot şi i se recomanda să nu participe la deschiderea oficială a sesiunii parlamentare. Cel suspectat că ar fi scris această scrisoare era Francis Tresham, cumnatul lui Monteagle, care fusese invitat să se alăture “conspiratorilor“, dar refuzase. La primirea scrisorii, Monteagle l-a informat, după cum se crede, pe Robert Cecil, conte de Salisbury. La primele ore ale zilei de 5 noiembrie s-a trimis o patrulă care a cercetat subsolurile Parlamentului. Acolo a fost descoperit Fawkes şi depozitul său de praf de puşcă.
O teorie alternativă sugerează că Salisbury a aflat despre complot cu ceva vreme înainte ca scrisoarea de avertizare să fie trimisă – este posibil ca “scrisoarea lui Monteagle“ să fi fost fabricată de oficiali ai guvernului pentru a-i prinde în capcană pe conspiratori. După ce au descoperit complotul, oficialii guvernului au permis continuarea acestuia, urmărind să-i prindă în flagrant pe cei care îl puseseră la cale.
Unul dintre motivele sugerate pentru această conspiraţie a fost acela că Salisbury îşi dorea ca regele să ia măsuri mai aspre împotriva catolicilor. A permis complotului să continue pentru a-l împiedica în ultima clipă, punându-i pe catolici într-o lumină proastă. Totodată, se crede că el ar fi intenţionat să se folosească de acest episod pentru a se pune într-o lumină pozitivă în ochii regelui, jucând în faţa sa rolul celui care i-a salvat viaţa în ultima clipă.
Unii chiar sugerează că întreaga conspiraţie a fost iniţiată de Salisbury însuşi, astfel încât el să deţină controlul deplin asupra desfăşurării şi să se asigure că apare în cea mai bună lumină posibilă după „descoperirea“ complotului. Una dintre cele mai convingătoare probe în acest sens este faptul că ar fi fost foarte dificil pentru conspiratori să facă rost de praf de puşcă într-o perioadă în care toate depozitele erau controlate de guvern. Salisbury, pe de altă parte, ar fi avut acces mult mai uşor la stocurile de praf de puşcă pe care i le-ar fi transferat ulterior, în secret, lui Fawkes şi celorlalţi.
Au apărut întrebări şi legate de motivul pentru care beciurile Palatului Parlamentului, care nu mai fuseseră niciodată cercetate de soldaţi, au devenit brusc subiectul unei investigaţii atât de amănunţite – efectuată mai întâi de gărzile lui Salisbury, apoi de oamenii regelui. Ce alt motiv ar fi existat pentru a le cerceta, dacă Salisbury nu ar fi ştiut de existenţa complotului?
Cea de-a treia bucată din puzzle se referă la Tresham, care a fost găsit otrăvit în celula sa din închisoare. Exista cineva care nu voia ca secretele sale să fie dezvăluite? Era acea persoană Salisbury? Probabil că nu vom afla niciodată cu certitudine.
Dar de un lucru putem fi siguri şi anume că Fawkes şi cei care au conspirat împreună cu el au fost executaţi public la 31 ianuarie 1606 la Westminster, exact sub zidurile clădirii pe care intenţionaseră să o arunce în aer.

Piatza.Net

Descopera realitatea

Daniel Gorun

Adm. MISTERELE LUMII
«
Next
Postare mai nouă
»
Previous
Postare mai veche

Niciun comentariu:

Leave a Reply