Inainte ca Genova, Pisa sau Venetia sa-si dezvolte comertul pe cale maritima, acest oras-cetate cu titlu de republica a creat importante retele comerciale, dominand apele Mediteranei. Malurile abrupte ale golfului Salerne umbresc apele Mediteranei care devin de un albastru inchis. Din apropierea acestui colt de rai se prelinge, serpuind printre palmieri si pini, o sosea care duce spre Amalfi, un mic oras cu 5000 de locuitori aflat la 40 de kilometri de Neapole. Dinspre uscat, accesul se face prin porti monumentale din bronz aduse tocmai din Constantinopol in secolul al XI-lea.
In fiecare an, in luna mai, medievalisti italieni, francezi, spanioli si israelieni se reunesc in cadrul unui colocviu pentru a discuta despre istoria acestei cetati-stat care tainuieste o seama de necunoscute. O cetate, candva infloritoare, ai carei negustori au creat o retea comerciala europeana fara precedent, inaintea Genovei sau a Venetiei. Cea mai mare parte a arhivelor s-a pierdut de-a lungul timpului, istoricii dispunand de putine documente. Printre ele figureaza doua cronici importante din secolele al XI-lea si al XII-lea. Intr-una este evocata prosperitatea orasului-cetate Amalfi: "Niciun oras nu este mai plin de aur, argint si bogatii de tot felul; (..) Prezenta forfotitoare a arabilor, sicilienilor, africanilor si chiar a indienilor te ameteste".
In celalalt document, un cronicar mentiona faptul ca: "Amalfi era cea mai prospera cetate din Lombardia, cea mai nobila, ilustra, mai plina de viata si cea mai bogata". Sunt mentionate si Tabelele amalfitane, unul dintre cele mai vechi coduri de drept maritim (aflat in vigoare in Mediterana pana in secolul al XVI-lea). Negustorii amalfitani faceau afaceri in Sicilia, Ifrigya (Tunisia), Egipt, Palestina, Siria si in zonele de pe tarmurile Bosforului, corabiile lor (ai caror marinari au fost printre primii din Occident care au folosit busola, perfectionata de unul dintre ei, pasionat de mecanica fina) fiind mereu incarcate cu produse agricole, metale pretioase, tesaturi fine in culori cu diverse motive, perle, bijuterii etc. Cum a fost posibil ca aceasta cetate sa intre triumfal in istorie prin prestigiul, "arta" negustoreasca si bogatiile ei?
La inceputul secolul al IX-lea, sudul peninsulei era impartit intre vastele principate lombarde si cateva orase stapanite de puterea bizantina: Gaète, Neapole si Amalfi, in timp ce Sicilia era ocupata de sarazini. In contextul luptelor care se dadeau intre aceste puteri, Amalfi si-a pastrat o oarecare autonomie. In 838, a fost ales, pentru prima oara, un prefect care detinea toate puterile. In aceste conditii se poate vorbi de o "republica", chiar daca prefectul recunostea suveranitatea imparatului bizantin Basileus.
Avand deschidere spre mare si importante resurse forestiere montane, prefectul si-a mobilizat toate fortele pentru a construi cat mai multe corabii, santierele navale aflandu-se in cea mai mare parte pe plaje. Au fost construite corabii comerciale dar si o flota de razboi, o inevitabila tactica strategica. Bizantul nu a intervenit in aceste demersuri atata vreme cat darile (tributul) erau platite si comertul cu Amalfi era prosper. (Va urma)
DORIN MARAN
Niciun comentariu: