» » » » Poveste cu "răzeşi": 300 de moldoveni apără cu topoarele trei cazane din fontă, convinşi că sunt moştenire de la Ştefan cel Mare


Locuitorii satului băcăuan Buda păzesc trei recipiente din care sunt convinşi că s-au hrănit oştenii domnitorului, în ciuda argumentelor ştiinţifice care le desfiinţează credinţa.


Locuitorii satului băcăuan Buda păzesc trei recipiente din care sunt convinşi că s-au hrănit oştenii domnitorului, în ciuda argumentelor ştiinţifice care le desfiinţează credinţa.
„Nu cumva să luaţi ceaunele astea! Dacă dispar de aici, va fi vai de mama voastră! Sunt ceaunele lui Ştefan cel Mare. Ni le-a lăsat nouă, oamenilor din satul ăsta“. Aşa a strigat Dumitru Lupu, un sătean de 50 de ani, la reporterul „Adevărul“ care a îndrăznit să fotografieze  trei vase uriaşe, îngropate pe jumătate în pământ, despre care se aude că ar fi folosite pentru a adăpa caii şi a-i hrăni pe oştenii moldoveni din secolul al XV-lea, înainte ca aceştia să înceapă celebra bătălie de la Podul Înalt. Omul a apărut ca din senin în faţa noastră, coborând în fugă de pe un deal vecin. Flutura toporul în mână şi vorbea cu glas răstit. „Aţi auzit? Cine va lua aceste ceaune, va avea de furcă cu noi, cu sătenii. Aţi înţeles?“, a asigurat bărbatul pe un ton apăsat
.

Am încuviinţat din cap, iar apoi am agăţat aparatul de fotografiat în umăr şi am acoperit obiectivul, semn că suntem ascultători. Omul prinde cu mâna lama de metal a toporului şi cu coada pe post de deget arătător începe să ne indice traseul pe care – zice el – îl făcea Ştefan cel Mare când ajungea la Răchitoasa. „Ştefan cel Mare cobora pe aici călare pe cal!“, spune bărbatul şi îndreaptă coada toporului spre dealul din faţa noastră. „De aici bea el apă, iar de dincolo calul lui“, arată el două dintre ceaunele pline ochi cu apă de izvor. „Apoi, călare, pe dealul ăsta se ducea la cetatea de la noi din sat“, a continuat bărbatul şi a indicat tot cu aceeaşi coadă de topor un drum îngust pe mijlocul unui deal din stânga noastră.   Cei 300 de locuitori ai satului Buda din comuna băcăuană Răchitoasa cred orbeşte că cele trei ceaune din marginea localităţii au fost în dotarea oştii moldoveneşti condusă de Ştefan cel Mare.

Povestea este spusă din gură-n gură de sătenii care sunt convinşi că domnitorul Moldovei a străbătut de zeci de ori comuna lor, deoarece avea în zonă un punct de control de unde plăieşii săi urmăreau dacă năvălesc turcii. Principala mărturie a trecerii domnitorului – zic ei – sunt cele trei ceaune fixate în pământ, la baza unui deal, în punctul numit Valea Bogdanului. Localnicii spun că din cele trei ceaune, Ştefan îşi adăpa calul, ba chiar se răcorea şi el după drumul străbătut de la Cetatea de Scaun şi până în Bacău.

Poveşti din străbuni 

Vestea că reporterii au ajuns în zonă s-a împrăştiat rapid. Câţiva oameni s-au adunat în scurt timp în jurul nostru. Ei povestesc cum au ajuns la ei în sat cele trei ceaune şi în care acum curge apă direct din izvoare. Ei sunt convinşi că, în acele vase, oştenii Moldovei şi-au făcut mâncare  înainte de lupta cu turcii de la 1475. „Bunicul meu povestea că, aici, Ştefan cel Mare întinsese o adevărată popotă pentru oştenii lui. În vasele astea mari s-a făcut mâncare înainte de bătălia de la Podul Înalt. Aici s-a oprit Ştefan cu oştenii lui ca să facă planul de bătălie. Numai că, atunci când au plecat nu au mai luat cu ei şi ceaunele astea. Le-au lăsat aici“, a explicat Petrache Breahnă, un localnic în vârstă de 79 de ani. La mai bine de şapte kilometri de cele trei ceaune, pe coama unui deal se afla, cu sute de ani în urmă, o cetate de-a lui Ştefan. Construcţia cu suprafaţă de 400 de metri patraţi s-a dărâmat acum mai bine de 100 de ani, iar azi mărturie sunt doar câteva şanţuri care au înconjurat cetatea voievodală. Localnicii adunaţi în jurul nostru povestesc cum, aceasta a fost ridicată pe una dintre cele mai înalte coline de unde arcaşii domnitorului puteau observa întreaga zonă. „Mama mea îmi spunea că acestă cetate avea un beci foarte mare, care devenise la un moment dat chiar un fel de închisoare. Noi aşa ştim, că Ştefan venea mereu la această cetate ca să-şi vadă plăieşii care erau puşi în puncte cheie de observaţie“, a povestit Constantin Chiaburu, un alt localnic în vârstă de 56 de ani.

Citeste mai mult: adev.ro/mm19vw



Daniel Gorun

Adm. MISTERELE LUMII
«
Next
Postare mai nouă
»
Previous
Postare mai veche

Niciun comentariu:

Leave a Reply