Fantanile Romei

Roma - Cetatea Eterna - leagan al crestinatatii si al latinitatii, ne fascineaza nu doar prin cele sapte vestite coline, prin multimea palatelor si a bisericilor, prin parcuri si muzee, prin ruinele Colisseumului si prin Columna Traiana ci si prin fantanile sale - 300 la numar, sustin cei care au avut timpul sa le numere. Plasate de cele mai multe ori in piete publice, unele au devenit simboluri ale orasului si nu intamplator compozitorul Ottorino Respighi le-a dedicat poemul simfonic "Fantanile Romei".

Una dintre cele mai cunoscute lucrari de acest fel este "Fantana tritonului" din Piata Barberini, realizata in 1643 de Gian Lorenzo Bernini si lucrata in travestin. In mijlocul bazinului se inalta statuia unui triton care sufla intr-un ghioc de piatra, aproape mai mare decat propriul sau cap. Sta asezat pe o scoica desfacuta, sustinuta de cozile a patru delfini. A fost amplasata aici din ordinul Papei Urban al VIII-lea, Barberini.

In celebra "Piata Spaniei", la baza treptelor, se afla "Fantana Barcii", reprezentand o barca pe jumatate scufundata. A fost comandata de acelasi Papa, Urban al VIII-lea, si a fost realizata in 1627 dupa desenele lui Pietro Bernini si ale fiului sau devenit mai tarziu celebrul Gian Lorenzo. Lucrarea le-a fost inspirata artistilor de o inundatie a Tibrului care in momentul retragerii apelor a lasat pe locul respectiv o barca sfaramata. In fata Panteonului in "Piazza della Rotonda" se inalta o fantana de marmura reprezentand patru delfini incadrati de serpi marini. A fost executata in 1575 de Leonardo Sormani dupa planurile lui Giacomo Della Porta.

Piata Navona, una dintre pietele baroce caracteristice pentru Roma, construita pe locul vechiului stadion al lui Domitian, ofera trecatorului trei fantani monumentale. In mijloc se afla capodopera lui Bernini "Fantana celor 4 rauri" construita intre 1647-1651 la cererea Papei Inocentiu al X-lea. Desenul fantanii a fost comandat initial lui Borromini, dar ulterior a fost retras si oferit rivalului acestuia, Bernini. Fantana reprezinta o stanca in jurul careia se afla patru statui alegorice, fiecare dintre acestea simbolizand cate un fluviu de pe cele patru continente cunoscute la vremea respectiva: Nilul, Gangele, Dunarea si Rio della Plata. Stanca sustine un obelisc aflat initial la Circul Maxentius langa Via Appia.

In capatul de nord al pietei este Fantana lui Neptun, cu bazinul construit in 1576 de Giacomo della Porto. Statuia, reprezentandu-l pe Neptun, este opera lui Antonio della Bitta si a fost adaugata in 1878 pentru a crea o simetrie cu Fantana Maurului, aflata in partea opusa a pietei. Bazinul acesteia a fost sculptat in 1575 de acelasi Giacomo della Porta iar in centru a fost plasata statuia unui maur luptandu-se cu un delfin, realizata de Bernini in 1673.

Cea mai cunoscuta si cea mai frumoasa dintre fantanile Romei ramane insa Fantana Trevi, una dintre principalele atractii turistice ale orasului. Se afla la capatul apeductului Aqua Virgo, construit de Agrippa in anul 19 i.Hr. Legenda apeductului este plina de farmec. Se spune, astfel, ca un grup de soldati obositi, care se intorceau din lupta, au cerut apa unei fecioare care i-a condus la un izvor cu apa limpede. Aici a fost construit apeductul care s-a numit "Apa fecioarei".

Bine intretinut, apeductul functioneaza si in prezent. De fapt a fost reactivat in anii 1400 cand Papa Nicholas al V-lea l-a insarcinat pe Leon Battista Alberti sa deseneze un bazin unde pot fi colectate apele. Elementele decorative: nisele, sculpturile, stancile au fost realizate in secolul al XVIII-lea de Nicola Salvi la cererea Papei Clement al XII-lea. Elementul central il reprezinta statuia lui Oceanus, intr-un car de forma unei scoici, tras de doi cai de mare, unul calm si celalalt agitat, simbolizand starile diferite ale marilor.

Exista superstitia ca aruncand un banut in apa te vei intoarce la Roma, aruncand doi vei intalni marea dragoste, iar trei iti vor urgenta casatoria sau divortul. Aproape toti turistii se supun acestui ritual si dimineata piateta este inchisa pentru ca municipalitatea sa adune banii, in medie 2000 de euro pe zi. Se pare ca aceasta fantana i-a inspirat in primul rand lui Ottorino Respighi faimosul poem simfonic. Fantana a aparut si in productii cinematografice ca "La dolce vita" a lui Fellini sau "Intalnirea la Roma" a lui Willyam Wyler cu Audrey Hepburn si Gregori Peck.

IRINA STOICA

REVISTA MAGAZIN