» » » J. Edgar Hoover, cosmarul banditilor

 Primul director al Biroului Federal de Investigatii (FBI) a fost John Edgar Hoover, una dintre personalitatile marcante ale istoriei SUA din secolul XX. A fost in functie sub opt presedinti: din 1924 si pana in 1935 a fost seful Biroului de Investigatii (BI), care apoi s-a transformat in FBI, cu sediul la Washington. De la presedintele Lyndon Johnson a primit "mandat pe viata". Hoover s-a stins in 1972, la 77 de ani, cand criticile asupra unor actiuni ale sale tocmai se aprinsesera.

Razboi cu gangsterii si cu "dusmanii SUA"

Nascut in 1895, J. Edgar Hoover, cu ascendenti germani si elvetieni, absolvent de drept, a fost primit de tanar la Departamentul Justitiei. S-a remarcat repede si presedintele Calvin Coolidge l-a numit sef la BI, devenit FBI in 1935 din cauza extinderilor jurisdictionale pe tot teritoriul SUA. El a contribuit decisiv la transformarea FBI intr-un instrument eficient si foarte activ, cu metode moderne si multiple laboratoare pentru expertii criminalisti. Lui i se datoreaza centralizarea sistematica a cazierelor celor mai periculosi infractori care tindeau sa creeze haos in SUA in perioada prohibitiei (1920-1933). Hoover nu participa direct la actiuni, dar stia sa-si aleaga oameni de elita care au avut succese rasunatoare in perioada intocmirii listelor de genul "Inamicii publici" sau "Cei mai cautati criminali". Presa a fost alaturi de el, dar treptat au inceput sa iasa la iveala metode "neobisnuite" de actiune, printre care hartuieli, ascultare ilegala de telefoane, infiltrare de provocatori, plantare de dovezi false etc.

In anii '30, FBI a avut interventii fructuoase asupra bandelor inarmate care jefuiau banci si care atacau cu arme automate politistii si agentii, folosindu-se si de masini eficiente si complici in locuri strategice. Hoover a stiu sa le vina de hac, desi criticile din presa aratau ca putini banditi notorii au fost prinsi vii si judecati. Interesant este si faptul ca dupa razboi, in anii 50-60, Hoover si-a indreptat obsesiv atentia catre suspectii numiti "neloiali" sau "dusmani ai SUA". El considera ca libertatea de opinie a unor grupuri de protestatari pentru drepturi civile este un pericol. In acest sens, miscarile de stanga erau suspecte. Unul dintre cei vizati a fost Charles Chaplin.

Pe de alta parte, liderii miscarilor populatiei de culoare, cum ar fi Martin Luther King Jr. (important militant contra segregarii rasiale) era in vizorul lui Hoover. Pentru a anihila activitatile disidentilor, FBI a lansat programul COINTELPRO de infiltrare in taberele suspecte, care a actionat de multe ori dincolo de limitele legii (vom vorbi separat despre aceasta). Multi ziaristi au remarcat si faptul ca Hoover nu s-a concentrat impotriva Mafiei, pe care nu o considera "miscare subversiva". I s-a mai reprosat atitudinea in cazul asasinarii lui J.F. Kennedy, pe care nu a considerat-o ca fiind o conspiratie, la fel cum a concluzionat Comisia Warren - ipoteza contrazisa de anchetele de mai tarziu.

Probleme personale

J. Edgar Hoover nu a fost casatorit niciodata, iar proprietatile sale le-a lasat adjunctului de la FBI, Clyde Tolson. Din cauza relatiilor foarte stranse cu acesta, s-a banuit ca Hoover ar fi fost homosexual si, astfel, santajat de Mafia. Cei doi chiar au petrecut concedii impreuna. Dar se stie ca Hoover a fost implicat si in cateva povesti de dragoste cu unele actrite...

PAUL IOAN

REVISTA MAGAZIN

Daniel Gorun

Adm. MISTERELE LUMII
«
Next
Postare mai nouă
»
Previous
Postare mai veche

Niciun comentariu:

Leave a Reply