Orasele subpamantene ale faraonilor

Piramidele egiptene, in jurul carora s-a creat  o aura de mister si intangibilitate inca de la ridicarea lor, cu multe mii de ani in urma, intre Nil si desertul Sahara, raman si astazi unele dintre cele mai enigmatice constructii de pe Terra. Si aceasta nu numai in ceea ce priveste modul in care ele au fost construite, ci si in privinta destinatiei lor finale. Astazi, majoritatea arheologilor agreeaza ideea ca uriasele edificii au fost inaltate spre a adaposti si conserva trupurile lumesti ale faraonilor. Se pare insa ca piramidele nu sunt singurele constructii de la Gizeh, pentru ca sub ele un cercetator britanic sustine ca ar fi descoperit un urias sistem de tunele si pesteri subterane.

Orasul de sub nisipuri

    La mica distanta de locul unde arheologul Andrew Collins a efectuat sapaturi, in vara anului trecut, in urma cu cinci ani un alt arheolog, americanul Mark Lehner, realiza o alta descoperire de exceptie: ruinele unui oras stravechi, ce ar fi fost locuit, sustinea el, de catre constructorii piramidelor. Orasul smuls nisipurilor este o dovada ca inca din acea perioada, civilizatia urbana aparuse in Egiptul de Jos, pe valea Nilului – faptul ca avem de-a face cu un oras si nu cu un sat mai rasarit rezida si din aceea ca aici s-au gasit primele strazi pavate cunoscute pana acum in Orientul Apropiat! „Era un oras in toata regula, intins pe circa jumatate de kilometru, cu case, mori, brutarii, ateliere de prelucrat cuprul si piatra”, spune Lehner. Dar cea mai importanta descoperire este cea a unei cladiri impozante, despre care cercetatorii cred ca ar fi fost un palat. „Sunt de parere ca aici era un fel de resedinta temporara a faraonului, care venea periodic sa supravegheze munca la ridicarea piramidei. O munca imensa, care necesita, dupa cum descoperirea noastra a dovedit-o, eforturile a zeci de mii de lucratori”, este de parere Lehner.

Lilieci si paianjeni veninosi

    Collins a fost intrigat de descoperirea colegului sau de peste Atlantic si a pornit de la premisa ca o asemenea logistica ar fi putut fi folosita pentru un complex arhitectural mult mai vast decat piramidele propriu-zise. „Mi-am dat seama ca piramidele sunt doar partea vazuta a aisbergului si am inceput sa fac sapaturi pe cont propriu. Am descoperit in cele din urma, sub patul de calcar pe care se inalta piramidele de la Gizeh, un imens sistem de tunele, grote si incaperi subterane. Aici se afla lumea ascunsa a faraonilor, populata acum de lilieci si de paianjeni veninosi, care strajuiesc parca intrarea in acest taram subteran”, precizeaza Andrews, autorul cartii „Sub Piramide”, ce urmeaza sa apara la Londra, la inceputul acestei veri si se anunta deja un best-seller. Britanicul dezvaluie ca a depistat intrarea in misterioasa lume subterana dupa ce a citit memoriile, aproape complet necunoscute, ale unui explorator din secolul XIX.

Previziunile insistentului Caviglia

    „In memoriile sale, consulul general britanic Henry Salt povesteste cum a investigat un sistem subteran de catacombe, nu departe de piramide, in compania aventurierului italian Giovanni Caviglia. Acesta a fost primul cercetator al piramidelor care a sustinut ca in piramida lui Keops se afla camere secrete, pe care cercetatorii moderni le cauta si astazi. Din cauza insistentei sale, Caviglia a fost in cele din urma expulzat de autoritatile egiptene, pentru ca devenise deranjant”, scrie Collins.
  

 Documentul mentioneaza ca temerarii au explorat galeriile pe o distanta de „cateva sute de metri”, ajungand in cele din urma la patru camere vaste, din care se deschideau alte tunele, in care ei nu s-au mai aventurat. Cu ajutorul egiptologului britanic Nigel Skinner-Simpson, Collins a reconstituit traseul lui Salt, gasind in cele din urma si intrarea in catacombe, intr-un mormant aparent necercetat, situat la vest de Marea Piramida. Mormantul dezvaluia o crapatura in roca, ce ducea la o pestera naturala masiva. „Am inaintat aici pana ce aerul a devenit irespirabil. Tunelurile sunt extrem de periculoase, cu fundaturi si gropi ascunse, colonii de lilieci si paianjeni veninosi.”

Cine rade la urma rade mai bine

    Potrivit lui Collins, grotele ar fi fost anterioare piramidelor, ele putand genera impulsul pentru construirea deasupra acestor superbe monumente, dar inspirand in acelasi timp si credinta vechilor egipteni intr-o lume subpamanteana. „Textele funerare antice fac numeroase referiri la existenta unei lumi subterane, in vecinatatea piramidelor de la Gizeh. Pana acum se credea ca este vorba despre o referire metaforica, dar de fapt lumea aceasta este reala si galeriile gasite de noi o dovedesc. Sa nu uitam ca Gizeh era cunoscuta odinioara drept Rostau, ceea ce inseamna „gura galeriilor”, o referire, fara doar si poate, la intrarea in reteaua de tuneluri de sub platou. Afirmatiile lui Collins au starnit valva in lumea egiptologilor.

 

Zadi Hawass, seful Consiliului Suprem pentru Antichitati a negat presupusa descoperire: „Nu mai pot fi facute noi descoperiri la Gizeh. In momentul de fata stim totul despre acest platou”, sustine el. Dar Collins a remarcat ca, in ciuda cercetarilor efectuate, nu a gasit nici o mentiune a galeriilor, in perioada contemporana. „De la explorarea lui Salt incoace nimeni nu a mai pomenit de aceste tunele, deci e firesc ca nici comunitatea stiintifica sa nu stie mai nimic despre ele. Vom explora aceste galerii si vom vedea la sfarsit cine are dreptate si daca intr-adevar se stie absolut totul despre piramide”, anunta el.

GABRIEL TUDOR

http://www.revistamagazin.ro/content/view/8502/8/