O expozitie de anvergura organizata spre sfarsitul anului 2010 in salile palatului Versailles a actualizat pentru prima oara locul privilegiat acordat oamenilor de stiinta ai regilor Ludovic XIV, XV si XVI, si o parte din realizarile acestora. Un palat situat pe un platou la 145 metri altitudine care a beneficiat, pentru a i se pune in valoare prestanta stiintifica, de geodezie, hidraulica de perspectiva optica etc. De pilda, pentru a pune in functiune magnificele fantani din care tasnesc jerbe de apa, abatele si omul de stiinta Picard (1620-1682) a creat mari rezervoare de apa (care erau de fapt niste helestee), oprind, cu acceptul lui Ludovic XIV, un proiect sortit esecului, ce viza deturnarea apelor Loarei care urmau sa alimenteze fantanile Versailles-ului si sa completeze consumul de apa necesar intretinerii gradinilor.In timpul expozitiei care a durat 4 luni, au fost proiectate filme in care erau redate o mare parte din tehnicile folosite in Versailles, odata cu unele din realizarile aferente. Au fost prezentate numeroase desene si schite ale unui mare canal construit spre vestul domeniilor, folosit pentru experimente navale. Spre nord, pe domeniul Marly, se aflau uriase masini hidraulice (care nu se mai pastreaza) construite pentru a pompa apa din Sena. In zona din nord-vest, in Trianon, au fost amplasate un observator astronomic iar in Micul Trianon, un ansamblu de sere, cu sistem de incalzire, in care se cultiva orez, tutun, cafea, ananas etc. si centre de cercetare in zoologie, botanica (pentru aclimatizarea speciilor exotice si pentru clasificarea plantelor).
Spre est, in grajduri cu amenajari speciale, se practicau disectii pe cai, un preludiu al aparitiei medicinei veterinare. La sud, se afla o mare menajerie, cu elefanti, zebre, rinoceri, castori, struti, broaste testoase etc., supuse si ele studiilor anatomice. Mai departe, spre Paris, se afla palatul Muette, unde au fost instalate cabinetul optic al regelui Ludovic XV si marele sau telescop. Asadar, Versailles-ul si anexele sale nu erau doar locuri de divertisment, cat mai ales centre, laboratoare etc. unde se faceau experimente stiintifice, pentru suverani acest lucru constituind un insemn suplimentar al puterii si prestigiului de care aveau atata nevoie.
Toate aceste cercetari au promovat dezvoltarea stiintei? S-au facut descoperiri importante? Informatiile furnizate de istoricii stiintelor si de savantii Curtii din acea epoca nu pot constitui o garantie absoluta a adevarului legat de inventiile, de inovatiile mentionate, dar cu siguranta s-au acumulat noi cunostinte in diverse domenii. Dovada o constituie obiectele si informatiile dintr-o serie de documente pastrate, ale caror elemente de noutate au fost identificate prin studii comparative. Cei doi regi nu erau fani ai filozofilor, carturarilor, poetilor (cu unele exceptii), interesul lor fiind indreptat spre savanti ale caror studii si realizari erau „pentru binele regatului” (cuvintele ii apartin lui Ludovic XV).
Ludovic XVI, un rege fara prestanta, ar fi fost cu totul marginalizat de istorici daca nu era dublat de un pasionat de mecanica (era poreclit „regele lacatus”), chimie, geografie, marina... Si-a dotat biblioteca cu un mare numar de carti cu continut stiintific si a organizat in palat laboratoare si ateliere personale dispuse pe trei etaje. In mijlocul secolului XVIII, experimentele stiintifice iau amploare la Curte, in paralel cu cele din universitati sau laboratoare private.
DORIN MARAN
Niciun comentariu: