Cetatea Micene era situata strategic pe o colina din Hissarlik, aflata in peninsula Pelopones. Acropolisul sau „orasul de sus” din Micene ar fi fost fortificat prin 1500 i.Ch.; aici se afla palatul regal, care cuprindea un megaron (sala tronului, specifica culturii miceniene). Fortificatiile Acropolisului si ale orasului au fost construite intr-un stil cunoscut sub numele de „ciclopic”, pietrele fiind aduse si prelucrate de catre niste uriasi fabulosi, cu un singur ochi (Ciclopi) conform mitologiei. Casele supusilor erau asezate la poalele colinei, mai sus locuind doar nobilii si militarii.Totul a inceput cu o telegrama trimisa in 1876 de un german (Heinrich Schliemann) regelui Greciei, Georges I: „Cu mare bucurie, o anunt pe Majestatea Voastra ca am descoperit mormintele lui Agamemnon, al Cassandrei, al lui Eurymedon si ale camarazilor acestora”. Ceea ce era de necrezut, Iliada si Odiseea fiind in ochii oricarui erudit, fabulatii. Era vreo urma de adevar in scrisoarea lui Schliemann?
Acest pasionat calator si iubitor de literatura, inarmat cu un harlet si cu o incredere oarba in adevarul epopeei lui Homer a debarcat in 1868 in Itaca, in cautarea vestigiilor palatului lui Ulise. Fara succes. Porneste apoi spre Anatolia, oprindu-se la intrarea din sudul Stramtorii Dardanele. Cautarile sale n-au ramas fara rezultat. Pe o colina din Hissarlik, observa cateva pietre cioplite. Incepe sa faca sapaturi si, intre 1870 si 1873, scoate la lumina vestigiile unei citadele pe care o considera a fi Troia regelui Priam.
Micenienii, in traditia greaca, ar fi trait in Peninsula Pelopones unde un arheolog grec a degajat, cu 30 de ani inainte, ruinele unor ziduri groase si o poarta monumentala denumita „Poarta leilor” datorita unor sculpturi reprezentand aceste animale instalate deasupra portii. Intr-un ansamblu de 6 morminte, au fost descoperite pumnale, sabii, bijuterii, margele din ambra, obiecte din fildes, vase din ceramica, alabastru si metal si 6 masti funerare din foi de aur batute, una dintre ele avand un aspect deosebit. Schliemann e convins ca aceste morminte apartin membrilor dinastiei regale, atribuind aceasta masca lui Agamemnon.
O citadela construita de Ciclopi?
Schliemann a comis grave erori de cronologie, ametit de un entuziasm fara limite, intrucat aceste morminte din secolul XVI erau mai vechi cu 300-400 de ani decat perioada presupusa in care ar fi avut loc razboiul din Troia. Masca de aur nu avea asadar, nici o legatura cu Agamemnon. Incepand cu anul 1884, Schliemann cerceteaza o alta cetate importanta, aflata pe o colina din Argolida: cetatea Tirynt, construita, conform mitologiei grecesti, de Ciclopi. O citadela ale carei vestigii l-au entuziasmat pe geograful elen, Pansamas (secol II d.Ch.) care le-a comparat cu piramidele Egiptului. Acropola din Tirynt, cu palatul sau grandios, cu sali pline de fresce, a adapostit fara indoala, regi puternici, care se aflau in fruntea unei civilizatii preelenice, pe care arheologii greci au numit-o civilizatia miceniana.
DORIN MARAN
Niciun comentariu: