“Duşmanii muncii socialiste” din România anilor 1945-1999 au fost mulţi. Unii au pierit în închisorile comuniste, alţii la Canalul Dunărea Marea Neagră, alţii în Bărăgan sau în Deltă la stuf.
Cei la care se referă filmul realizat în 1960 de autorităţile comuniste, intitulat “Reconstituirea” au fost condamnaţi la moarte şi executaţi. Nu au fost singurii de care aşa zisul regim de democraţie populară s-a debarasat prin intermediul plutonului de execuţie.
Cazul lor este însă mai aparte şi recent a fost povestit într-un film documentar prezentat la canalul 4 al televiziunii BBC. Filmul se intitulează The Great Communist Bank Robbery şi a fost realizat de regizorul Alexandru Solomon.
Jaf la Banca Naţională?
5 bărbaţi şi o femeie au fost acuzaţi că în 1959 sub ameninţarea armelor, ziua în amiaza mare, în plin Bucureşti au jefuit o maşină a Băncii Naţionale a României, furând un milion şase sute de mii de lei, echivalentul unui milion de dolari la cursul de astăzi.
Cei şase au fost arestaţi după două luni de investigaţii şi obligaţi să reconstituie în faţa camerelor de filmare prezumtivul jaf.
Filmul a rulat în circuit închis, numai pentru membrii de încredere ai partidului.
Din acest film reiese că singurele probe împotriva acuzaţilor au fost mărturisirile lor. Desigur, în film sunt arătate pachete de bancnote şi arme găsite în apartamentele lor dar imaginile fac parte din reconstituire şi sunt poate viziunea scenaristului. Nici mărturisirile inculpaţilor nu sună foarte convingător.
Pe de altă parte câtă credibilitate se poate acorda acestor mărturisiri când se cunosc metodele de anchetă ale securităţii?
Autorii jafului
Cei acuzaţi în 1959 de jaf au fost Alexandru Ioanid, Paul Ioanid, Igor Sevianu, Monica Sevianu, Saşa Muşat şi Haralambrie Obedeanu.
Alexandru Ioanid era cumnatul ministrului de interne Alexandru Drăghici. Până cu câteva luni înaintea jafului, Ioanid fusese şeful serviciului de criminalistică al miliţiei. În august ‘59 a fost mutat la Ministerul Comerţului.
Paul Ioanid fratele său în vârstă de 35 de ani, era şeful catedrei de studii aviatice la Academia Militară. A studiat în Rusia cu Tupolev şi Antonov. Participase ca reprezentant al României la programul spaţial secret al Rusiei. El a fost arestat chiar la întoarcerea de la Moscova.
Igor Sevianu era inginer de aviaţie renumit pentru misiunile sale de sabotaj în cel de al doilea război mondial. Sevianu a participat la luptele de stradă care au grăbit retragerea germanilor din Bucureşti în august 1944 şi mai apoi a lucrat pentru departamentul aviatic al Ministerului de Interne.
Soţia sa Monica Sevianu petrecuse trei ani în Israel cu primul ei soţ, iar la întoarcerea în România în 1948 şi s-a căsătorit cu Igor.
Saşa Muşat a fost lider al tinerilor social democraţi după război. Unii spun că era agent al securităţii şi a infiltrat mişcarea la ordinul Partidului Comunist Român. Muşat a fost exclus în 1957 din Universitatea Bucureşti unde fusese profesor de istorie şi secretar de partid.
Haralambrie Obedeanu era ziarist la Scânteia, organul de presă al partidului. El fusese demis din funcţia de decan al Facultăţii de Ziaristică.
Autorităţile i-au prezentat în filmul de reconstituire cu totul altfel…
Adevăr sau ficţiune?
Unii cred că cei şase sunt într-adevăr autorii jafului de la Banca Naţională, care ar fi fost ideea lui Saşa Muşat. Oameni care l-au cunoscut au menţionat activitatea lui de agent al serviciilor române de spionaj, spiritul lui aventurier, dorinţa de a da lovituri spectaculoase.
Cei şase erau însă toţi intelectuali, membri de partid, oameni care ştiau foarte bine că îşi riscă viaţa. Pare improbabil să fi organizat jaful, dacă într-adevăr au făcut-o, numai pentru bani. Atunci pentru ce?
Oricum afacerea sună atât de implauzibil încât mulţi sunt convinşi că de fapt jaful nici măcar nu a avut loc sau că a fost o înscenare a securităţii.
Care dintre cele două versiuni este adevărată? Se mai poate afla adevărul la peste 40 de ani de la evenimente? Protagoniştii sunt toţi morţi. Cei cinci bărbaţi au fost executaţi la Jilava iar Monica Sevianu, a cărei pedeapsă a fost comutată în închisoare pe viaţă a fost eliberată în cursul aministei din 1964 şi a emigrat în Israel unde a decedat în 1977.
http://piatza.net/marele-jaf-din-1959-la-banca-nationala/
Niciun comentariu: