» » » » Marginile gheţarilor din Munţii Anzi, formate în 1.600 de ani, s-au topit în doar 25 de ani

Marginile gheţarilor din Anzii Peruvieni, care au avut nevoie de cel puţin 1.600 de ani pentru a se forma, s-au topit într-un sfert de secol, au anunţat oamenii de ştiinţă, potrivit huffingtonpost.com, citat de Mediafax.
Comunitatea ştiinţifică este de părere că topirea gheţarilor andini reprezintă cel mai recent indicator al faptului că încălzirea globală a temperaturilor a afectat echilibrul natural al planetei.

Dovezile provin din monitorizarea marginilor calotei glaciare Quelccaya din Peru, considerată cea mai mare calotă glaciară tropicală din lume. Topirea ei rapidă din epoca modernă a scos la suprafaţă o serie de plante care au rămas captive atunci când gheţurile au început să avanseze, în urmă cu câteva mii de ani.

Studiul, coordonat de glaciologul Lonnie G. Thompson de la Universitatea de Stat din Ohio, care a lucrat cu echipa lui timp de câteva decenii pe platourile Quelccaya, a fost publicat joi în revista Science.

Studiul include mult aşteptatele rezultate ale analizei efectuate pe o serie de indicatori chimici prezenţi în cilindrii de gheaţă extraşi prin forare în gheţarul Quelccaya. Aceste înregistrări îi vor ajuta pe oamenii de ştiinţă să reconstruiască astfel precedentele variaţii climatice de pe Terra.

Astfel de analize au nevoie de timp, însă Lonnie G. Thompson spune că, potrivit primelor dovezi, de exemplu, Terra a trecut printr-o perioadă de anomalie climatologică, începută în perioada Revoluţiei Franceze, în anul 1789. Clima a cauzat consumarea rezervelor de hrană, iar acest fapt a exacerbat mişcările sociale şi a favorizat apariţia revoluţiilor.

„Atunci când se produce o întrerupere în lanţul alimentar, aceasta este o veste proastă pentru orice guvern", a declarat Thompson.

Glaciologul american şi colegii săi au extins cercetările precedente, realizate asupra unor plante moarte de multă vreme, descoperite după topirea gheţarului Quelccaya, o calotă uriaşă de gheaţă, formată pe o câmpie vulcanică, la altitudinea de peste 5.400 de metri.

În urmă cu câţiva ani, câteva astfel de plante străvechi au fost găsite în apropiere de un lac format de topirea gheţarului. Analizele chimice au relevat faptul că acele plante aveau o vechime de 4.700 de ani, dovedind astfel faptul că gheţarul a ajuns la cea mai mică suprafaţă a sa din ultimele cinci milenii.

Potrivit noului studiu, o topire suplimentară a expus alte plante, pe care analizele de laborator le-au datat cu vârsta de 6.300 de ani. Potrivit glaciologului american, gheaţa acumulată între cele două intervale, în aproximativ 1.600 de ani, s-a topit astfel din cauza încălzirii globale actuale, în doar 25 de ani. 

Încălzirea globală, despre care oamenii de ştiinţă spun că este cauzată în principal de gazele cu efect de seră emise de oameni, are cele mai puternice efecte la latitudini mari şi la altitudini mari. Aflat la mare înălţime într-o regiune tropicală, gheţarul Quelccaya pare să fie extrem de sensibil la schimbările de temperatură.

La nivelul Munţilor Anzi, gheţarii se topesc acum atât de repede, încât cercetătorii şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu resursele de apă de care vor dispune în viitor oamenii care trăiesc în această regiune. Topirea zăpezii este esenţială pentru a ajuta comunităţile andine să treacă cu bine peste sezonul secetos.

Pe termen scurt, topirea gheţurilor produce o creştere a rezervelor de apă şi alimentează creşterea populaţiei din oraşele mari din Anzi. Însă, pe măsură ce gheţarii continuă să se diminueze, problemele nu vor întârzia să apară. 

ANTENA 3

Daniel Gorun

Adm. MISTERELE LUMII
«
Next
Postare mai nouă
»
Previous
Postare mai veche

Niciun comentariu:

Leave a Reply