Popularizat de cartea lui Mary Shelley si de o multime de productii cinematografice, Castelul Frankenstein, aflat la numai 5 kilometri de orasul Darmstadt, ramane in memoria noastra ca locul in care vestitul alchimist Dippel facea tot felul de experimente stranii pe cadavre si reusise sa dea nastere unui monstru care bantuia locurile. Faimosul castel, in jurul caruia a aparut si asezarea cu acelasi nume, a fost construit inainte de 1250 de catre bogata familie Frankenstein si apare in documente in 1252. Vreme de cateva secole proprietarii l-au largit si au incercat sa-l faca tot mai confortabil dar eforturile lor nu au putut atenua lupta intre cele doua ramuri rivale ale familiei.
De aceea in 1363 castelul a fost impartit in doua, fiecare parte fiind ocupata de una din ramurile familiei. Pana in 1660-1661 a fost locuit de clanul Frankenstein ai carui membri l-au vandut casei regale Hessen Darmstadt. Acestia au folosit locul ca refugiu pentru mercenarii batrani si, mai tarziu ca adapost pentru taranii din zona care isi paraseau casele fiind goniti de armatele franceze ale lui Ludovic al XIV-lea, renumite pentru jafuri si acte de vandalism.
Ridicat ca o puternica fortareata, castelul n-a putut fi niciodata cucerit dar a fost ruinat de timp si, ca multe alte castele din Germania, a constituit o sursa ieftina de materiale de constructie pentru locuitorii din jur dupa ce a fost parasit in 1742. Ca o victorie a romantismului si in acest domeniu, in secolul al XIX-lea castelul a reintrat in atentia autoritatilor si a oamenilor de arta.
In 1835 au inceput lucrari de restaurare care nu au fost niciodata terminate. Trecerea timpului a fost cel mai bine suportata de capela castelului, o adevarata bijuterie arhitectonica realizata in alabastru alb din nordul Italiei si gresie rosie din zona. Remarcabil este basorelieful reprezentandu-l pe Philip Ludwig von Frankenstein. De asemenea trebuie mentionata scena botezului Mantuitorului in apa Iordanului. Este unicul mormant din secolul al XVII-lea continand o asemenea scena pentru ca o lege a vremii interzicea sub pedeapsa cu moartea reproducerea lui Iisus pe morminte.
Legenda spune ca intre Craciun si Anul Nou, fantoma lui Dippel sta pe acoperisul capelei frangandu-si oasele. In rest castelul este o ruina, exceptand cele doua turnuri restaurate in secolul al XIX-lea si apoi in alte cateva randuri, ultima data in 1988-1989. Cel mai vechi dintre ele este Turnul Garzilor care pare sa fi fost ridicat chiar inaintea castelului propriu-zis, respectiv in secolul al XI-lea.
Accesul la turn este deosebit de dificil. Se porneste de la poalele dealului, de langa vechea biserica, se traverseaza cimitirul orasului si se urca apoi pe o poteca serpuitoare, marginita de pomi. Totul pare sa contribuie la atmosfera de mister pe care o emana locurile.
Aceasta atmosfera, intretinuta de povestea alchimistului Dippel care dezgroapa mortii pentru experimente facute in laboratorul instalat in inchisoarea castelului, i-a atras in mod deosebit pe marii poeti englezi Byron si Shelley. Acesta din urma a auzit povestile respective de la mama sa vitrega, care, la randul ei le aflase la o intalnire cu Fratii Grimm. De aceea au venit aici la inceputul anilor 1800 si Mary Schelley a scris vestita ei carte dupa o vizita la castel si o plimbare pe Rin.
Cu toate povestirile de groaza locul exercita si o anumita atractie. De aceea in 1968 a fost deschis un restaurant in interiorul castelului iar soldatii americani care stationau in Darmstadt au organizat aici un festival de Halloween, care se tine anual, chiar dupa plecarea acestora, fiind considerat cel mai mare festival de acest fel din Europa. Este de altfel singurul loc de pe continent unde se tine aceasta sarbatoare, ea neavand ecou in niciun alt colt din Germania.
IRINA STOICA
Niciun comentariu: