Regele ucis din greseala

Henric al II-lea al Frantei (Casa de Valois) a fost un suveran a carui domnie de doisprezece ani s-a caracterizat prin asa-numitele Razboaie italiene, care au fost de fapt conflicte teritoriale cu Imperiul spaniol si aliatii sai. Al optulea Razboi italian (1551-1559), desi s-a finalizat neconcludent (Franta a pierdut unele teritorii si a castigat altele), i-a fost fatal in mod indirect lui Henric al II-lea. Caci tocmai la celebrarea pacii de la Cateau-Cambrésis, regele a participat la un turnir unde a fost ranit mortal, intr-o confruntare amicala. 

  O amanta ca o... mama

 Fiu al lui François I, Henric al II-lea a ajuns la tron in urma mortii bizare a fratelui sau mai mare, care s-a ranit la un joc considerat stramosul tenisului de astazi. Avand in vedere situatia tensionata din Europa, el a fost casatorit strategic cu Caterina de Medici, in 1525, pe cand ambii aveau 14 ani. Numai ca acest mariaj nu a influentat deloc modul de a actiona al viitorului rege (incoronat in 1547, la 28 de ani). Si asta pentru ca la un an de la casatorie s-a petrecut un eveniment cu totul neasteptat pentru anturajul regal: Henric s-a indragostit nebuneste de o femeie cu 20 de ani mai varstnica, Diane de Poitiers. Aceasta femeie a avut un rol special in viata regelui. Ea a fost casatorita de doua ori, iar tatal sau a fost implicat intr-un complot impotriva tatalui lui Henric... Dovedind o intelepciune mult mai profunda decat a suveranului, ea a decis ca sa aiba proprii ei copii (cu contele de Brézé), ca sa creeze complicatii la Casa regala. Atat de mult a iubit-o regele Henric al II-lea pe Diane de Poitiers, incat ii marturisea patima lui si in evenimentele publice. Amanta favorita era chemata sa asiste la semnarea unor documente importante, iar in cazul unor manifestari oficiale, el purta pe lance panglica ei si pe cea a reginei. Trebuie subliniat ca acest menaj in trei nu a deranjat-o prea mult pe Caterina de Medici. Ea a nascut opt copii. Dintre acestia, cei trei fii au ajuns pe tronul Frantei. Una dintre marile preocupari ale lui Henric al II-lea a fost contracararea ascensiunii protestantilor. El a luat masuri severe impotriva hughenotilor (protestanti francezi inspirati de Jean Calvin). Suveranul ii considera eretici si a ordonat pedepse corporale severe (inclusiv taierea limbii). Prin Edictul de la Chateaubriant (1551) se impuneau restrictii foarte dure, inclusiv interzicerea scrierilor cu caracter protestant. In aceste circumstante, hughenotii au format o colonie franceza in Brazilia, numita "Franta Antarctica" (astazi Rio de Janeiro) care a existat doar intre 1555 si 1567, fiind desfiintata de portughezi. Lui Henric al II-lea ii este atribuita infiintarea primei forme de patent sau brevet de inventie. Primul brevet a apartinut lui Abel Foullon, inginer al regelui, pentru un aparat de masurat distantele. In acea functie, Foullon i-a urmat lui Leonardo da Vinci. Marele geniu al Renasterii construise pentru tatal lui Henric al II-lea. François I, un leu care putea sa mearga. Moartea accidentala a lui Henric al II-lea a fost cauzata de o lovitura de lance data de capitanul Garzii scotiene Gabriel Montgomery. A fost un turnir festiv, iar o schija din lance i-a intrat in corp. S-a produs o infectie si medicul regal, Ambroise Paré, nu l-a putut vindeca de septicemie. A fost inmormantat la Saint Denis, unde regina Caterina de Medici i-a interzis amantei regale, Diane de Poitiers, sa intre. Marea iubire a suveranului a fost ulterior exilata. Urna cu inima lui Henric al II-lea a ajuns la Palatul Luvru.
  PAUL IOAN
revistamagazin