Asa cum anunta, din Wellington, Agentia France Press, pe data de 22 decembrie 2010, fortele armate din Noua Zeelanda au dat publicitatii sute de rapoarte desecretizate privind observatii de obiecte zburatoare neidentificate sau intalniri cu entitati nepamantene. Un rol important in acest proces l-a avut Suzane Hansen, presedinte fondator al organizatiei New Zealand’s UFO Research, Support and Resource Network (UFOCUS NZ). Ea a intrat in corespondenta cu comandantul fortelor armate neozeelandeze, general locotenent Jerry Mataparae, cerand desecretizarea documentelor in virtutea legii pentru libertatea de informare.Initial generalul nu a fost de acord cu cererea, invocand faptul ca „aceasta ar necesita un efort substantial de colationare, cercetare si consultare, pentru a identifica informatiile care pot fi facute publice”, iar el nu era in masura sa asigure personalul necesar acestei sarcini, avand in vedere ca existau alte prioritati. Totusi, in decembrie 2009, dupa paisprezece luni de comunicare intensa intre parti, generalul Mataparae i-a comunicat doamnei Hansen ca desecretizarea a inceput.
Pe 29 ianuarie 2010 a fost raportata oficial, decizia Ministrului Apararii al Noii Zeelande privind publicarea fisierelor clasificate privind OZN-urile si extraterestrii. In continuare, Fortele Armate au avut nevoie de un ragaz pentru a elimina din fisierele, gazduite de Arhivele Noii Zeelande, datele cu caracter personal, numele si alte informatii de identificare, in concordanta cu cerintele legale. Originalele documentelor vor continua totusi sa ramana secrete, unele chiar si pana in anul 2080.
Suzane Hansen a subliniat ca „arhivele proprii ale UFOCUS NZ contin rapoarte credibile si detaliate privind observatii OZN din Noua Zeelanda, efectuate de piloti, controlori de trafic aerian si personal militar. In plus, organizatia detine marturii privind observatii importante OZN, unele datand din 1908”. Ea era convinsa ca documentele desecretizate le vor completa pe acestea intr-un mod fericit.
Noua Zeelanda urmeaza astfel un model adoptat de mai multe tari NATO: Regatul Unit, Franta, Suedia, Danemarca, sau Canada, ca si de tari din America Latina: Mexico, Chile, Peru, Brazilia si recent Argentina. Tara insulara se deosebeste astfel de SUA sau Australia, care sunt rezervate in acest sens.
In circa 2000 de pagini de documente date publicitatii, cuprinzand rapoarte din 1954 pana in 2009, simplii cetateni, personal militar sau piloti comerciali relateaza intalniri stranii, majoritatea implicand lumini deplasandu-se pe cerul nocturn. Unele dintre relatari sunt insotite de desene infatisand farfurii zburatoare, descrieri de extraterestri purtand „masti de faraon”, ori pretinse mostre de scriere extraterestra. Documentele dovedesc faptul ca organele guvernamentale au inregistrat cu multa atentie astfel de rapoarte.
Poate cel mai cuprinzator fisier se refera la doua observatii privind lumini stranii, deasupra lantului muntos Kaikoura din nord-estul Insulei de Sud. Primul incident s-a petrecut pe 21 decembrie 1978, cand echipajul unui avion cargo, apartinand companiei Safe Air Ltd, a observat in timpul unui zbor o serie de lumini stranii in jur. Luminile au urmarit minute in sir avionul, stingandu-se cateodata, pentru ca sa apara in alt loc. Pilotii au spus ca unele lumini aveau dimensiunile unei case, in timp ce altele erau mici dar cu sclipiri orbitoare. Obiectele se vedeau si pe radarul controlorilor de trafic din Wellington, ca si pe radarul de bord al avionului.
Apoi, pe 30 decembrie 1978, o echipa de televiziune din Australia in zbor spre Christchurch, a filmat si ea lumini neidentificate. Ele au fost din nou urmarite pe radar de controlorii traficului aerian din Wellington. Cand avionul a decolat, cu aceeasi echipa, indreptandu-se catre Blenheim, la o inaltime de 600 de metri, a aparut un glob luminos gigantic, care s-a pozitionat in dreptul varfului uneia dintre aripi si a continuat sa zboare in tandem cu avionul timp de circa un sfert de ora. In tot acest timp a fost filmat, observat si vazut pe radarul de bord. Comentariile facute de membrii aceleiasi echipe de televiziune au fost inregistrate pe o banda audio.
A urmat un val de alte observatii OZN. Fortele aeriene au pus la dispozitie chiar si un mic avion pentru eventuale noi aparitii. S-a obtinut cooperarea politiei si a observatorului astronomic Carter din Wellington. Totusi, conform documentelor acum accesibile, explicatiile oficiale au ramas aceleasi: planete, lumini de pe nave, trenuri, sau automobile, ori eventual meteoriti...
DAN D. FARCAS
DAN D. FARCAS
Niciun comentariu: