» » » » Consecințele cruciadelor

Cruciadele au fost un fenomen complex și definitoriu al epocii medievale. Consecințele lor sunt la fel de complexe, deschizând numeroase discuții privind efectele pe plan intern (în statele cruciate, dar mai ales în statele occidentale) și pe plan extern (contactele sporite cu lumea musulmană, dezvoltarea comerțului etc.).

Creșterea influenței Bisericii Catolice


Biserica Catolică a fost, dintre toți actorii politici implicați în Cruciade, poate cel mai avantajat. Biserica a avut de câștigat de pe urma Cruciadelor nu doar financiar, ci mai ales politic. Papalitatea s-a implicat direct și a susținut războaiele din Țara Sfântă, câștigând foarte mult în termeni de autoritate politică și influență. Considerat inițiatorul și liderul spiritual al cruciadelor, Papa era cel în fața căruia răspundeau toți nobilii și regii plecați să lupte în Țara Sfântă. Pe termen lung însă, această creștere în influență avea să ducă la înstrăinarea regilor de Papalitate, pe care au început s-o perceapă ca un factor  amenințător la adresa autorității lor. La această înstrăinare a contribuit și succesul financiar al Bisericii pe seama cruciadelor. Biserica Catolică a avut de profitat de pe urma cumpărării, la prețuri infime, sau a primirii donațiilor din partea celor care se pregăteau să plece în Cruciadă. Astfel, averea funciară a Bisericii Catolice s-a mărit considerabil.
Comerțul
Mulți istorici susțin că esența cruciadelor stă în caracterul lor de războaie comerciale, în sensul că ele nu au fost altceva decât conflicte pentru dominarea rutelor comerciale către Orient. Problema este ceva mai complexă, dar nu putem nega că, într-adevăr, cruciadele au jucat un rol extrem de important în dezvoltarea negoțului european.
Mai întâi, cruciadele au creat o nevoie constantă pentru transportul de oameni către Est, încurajând astfel industria construcțiilor de nave. Din acest punct de vedere, Veneția a fost marele câștigător al epocii. Dezvoltându-și această industrie mai bine decât orice alt stat sau oraș-stat, Veneția a beneficiat enorm de pe urma cruciadelor, câștigând un rol economic și politic pe harta continentului pe care nu-l va pierde decât secole mai târziu.
Apoi, cruciadele au însemnat și inundarea piețelor europene cu produse orientale, între care cele mai importante au fost, bineînțeles, condimentele. Se remarcă, de asemenea, comerțul cu mătăsuri, tapițerii, bijuterii, parfumuri, perle, dar și alimente. În acest sens, marele medievist francez Jacques Le Goff spunea că singurul beneficiu al cruciadelor a fost aducerea caiselor în Europa.
Numărul persoanelor afectate de Cruciade este greu de apreciat. Istoricii vorbesc de câteva milioane de creștini afectați (mai precis, între 2 și 6 milioane), direct sau indirect, de războaiele cruciate.
Consecințe în plan politic
Cruciadele au contribuit și la subminarea feudalismului european, prin slăbirea puterii baronilor locali și întârirea puterii centrale. Mulți nobili au pierit în luptele din Țara Sfântă, iar pământurile celor fără moștenitori au revenit Coroanei. Asta a condus la un declin al lorzilor feudali și, implicit, la creșterea autorității regale, mai ales în cazul statelor în care însuși regele a participat la cruciade (Franța, Anglia, Imperiul Romano-German).
Tot în plan politic, se remarcă dezvoltarea orașelor și creșterea influenței acestora. În multe cazuri, burghezia din orașe împrumuta bani nobililor care doreau să plece în cruciadă, cerând în schimb diverse privilegii. Cel mai câștigat oraș a fost, fără îndoială, Veneția, datorită banilor primiți de la cruciații și pelerinii pe care îi transportau în Țara Sfântă. Astfel, povara financiară a Cruciadelor a dus la slăbirea nobilimii și la întârirea clasei negustorilor și a orașelor independente.
Cruciada a IV-a, un caz excepțional în cadrul fenomenului cruciat, se remarcă din perspectiva consecințelor sale politic. Cucerirea Constantinopoului de către latini și fondarea Imperiului Latin de Constantinopol au dus la slăbirea unui Imperiu Bizantin aflat deja în declin, grăbind astfel căderea acestuia în fața Otomanilor. Astfel, un important actor politic a dispărut de pe harta europeană, locul său fiind luat de un imperiu emergent care s-a dovedit a fi, pentru Occident, o amenințare mult mai mare decât Bizanțul.
Efecte pe plan cultural
Măsura în care schimburile interculturale dintre Occident și lumea arabă au fost influențate de cruciade e încă dezbătută de istorici.
Istoricii catolici susțin că, prin intermediul cruciadelor, cultura europeană a fost răspândită în Orient. Adevărul e însă că europenii au avut mai multe de învățat de la arabi decât invers. Arabii au fost prea puțini interesați de civilizația occidentală, pe care o considerau decadentă și mult inferioară. În schimb, europenii au preluat din lumea arabă cunoștințe avansate de matematică, optică, inginerie, geografie ș.a., fără de care cultura occidentală nu ar fi putut să se dezvolte așa cum avea să o facă în perioada Renașterii.
Alți istoricin susțin că fenomenul cruciadelor trebuie privind dintr-o perspectivă mai largă, macroistorică – sau, cum ar fi spus Braudel, în durata lungă a istoriei, în care Europa Occidentală, în special datorită abilităților sale militare și a comerțului maritim, a reușit să avanseze în toate sferele civilizației, depășind lumea arabă care, la momentul primei cruciade, era mult mai dezvoltată.
Cea mai importantă și de lungă durată consecință a cruciadelor a fost dezvoltarea economică a Europei Occidentale. Interesul pentru Orient și pentru controlul rutelor maritime au făcut din statele occidentale principalii actori din Marea Mediterana până în secolul XV, când supremația lor e contestată de Imperiul Otoman. Prin dominația mărilor, statele occidentale – cu precădere republicile maritime italiene (Veneția, Genova, Pisa) – au cunoscut o dezvoltare economică impresionantă, căreia i se adaugă și avansul cultural. Preluând din Orient cunoștințele arabilor, împreună cu moștenirea culturală greco-romană pe care aceștia o asimilaseră, nu e de mirare că Italia a fost locul de început al Renașterii.




Daniel Gorun

Adm. MISTERELE LUMII
«
Next
Postare mai nouă
»
Previous
Postare mai veche

Niciun comentariu:

Leave a Reply