Desi sunt la moda atat psihiatri, cat si cei care cred ca pot deslusi semnificatia viselor, cea mai interesanta activitate nocturna a organismului nostru, visele, raman un mister inca nedeslusit in intregime, cufundat in legende. Psihiatrii si "cititorii" in vise, toti isi au radacinile in studii mai noi sau mai stravechi ale viselor, aceasta activitate cerebrala care nu-i este straina omului, probabil, inca de la inceputuri. Somnul este si el o minune a perfectului mecanism care este organismul uman, si nu numai. Sa ne gandim ca atunci cand adormim, corpul intra intr-o stare de paralizie controlata, care dispare brusc in momentul trezirii.
Suntem treji si cand dormim
Pentru ca creierul are un fel de "RAM" sau un fel de hard disk de capacitate uriasa (spre deosebire de cele al computerelor actuale) ale carui "date" trebuie sterse (delete) periodic pentru a face loc altor informatii, in fiecare zi mereu si mereu altele. Se poate ca aceasta sa fie o explicatie a viselor. Oricum, de milenii, omul a dorit sa inteleaga natura viselor si a semnificatiilor lor. Descoperirile arheologice arata ca, in timpul dinastiei a X-a, de pilda, deci cu peste patru milenii in urma, egiptenii credeau ca visele pot prevesti viitorul si chiar isi facusera un indreptar tematic. Aceasta credinta a ramas "in vigoare" si azi, cand, in ciuda trecerii veacurilor, omul crede acelasi lucru. Textele vechi vorbesc deseori despre vise, semn ca civilizatiile trecute erau la fel de intrigate de aceasta activitate neobisnuita. In Vechiul Testament visele sunt de mai multe ori pomenite, cel mai notoriu vis fiind acela numit "visul Faraonului". El visase sapte vaci grase inghitite de sapte vaci slabe. Dupa ce le-au inghitit pe cele grase, acelea tot slabe au ramas.
Constienti ca visele anunta ceva care ar urma sa se petreaca in viitor, anticii s-au lasat pe mana "cititorilor" in vise. Astfel, prezicatorul Iosif, care era un fel de consilier pentru visele faraonului, i-a prevestit acestuia ca vor veni sapte ani imbelsugati, urmati de sapte ani secetosi, cu foamete mare. Se zice ca prezicerea s-a implinit, dar nu stim daca asa a fost sau nu este si asta un fel de "legenda urbana".
In Grecia Antica, Socrate, ceva mai departe de legenda si cumva mai aproape de intelegerea rationala, definea visul ca fiind o stare unde se implinesc si devin realitate dorintele jenante sau rusinoase din timpul zilei. Socrate pare a fi un fel de Freud "avant la lettre". Mai tarziu, foarte departe de Iosif si mai aproape de o intelegere complexa a subconstientului, Hipocrate a lansat ideea ca, prin vis, corpul isi exprima suferintele si astfel el a incercat sa le foloseasca pentru a descoperi in ce zona sufera corpul si pentru a putea sa stabileasca niste diagnostice.
In anul 590, papa Grigore cel Mare a incercat sa sistematizeze cunostintele in materie de vise, elaborand o lucrare in care a clasificat visele in trei mari categorii: cele provocate de foame sau opulenta, cele de origine diabolica si cele de provenienta divina. Fiind fata bisericeasca, papa era convins ca doar visele de provenienta divina trebuiau tolerate de credinciosi, celelalte doua se cuvenea sa fie evitate prin post si credinta.
Fara vise, omul ar muri
Pare ciudat ca dupa ce Socrate si Hipocrate se apropiasera atat de bine de intelegerea rationala a viselor, in Evul Mediu sa abunde cercetarile pe tema viselor dar atat de lipsite de temei sau de tendentios subordonate dogmelor religioase. Abia in 1886, W. Robert incearca o abordare relativ stiintifica, sustinand ca visul este un proces necesar pentru a mentine functiunile creierului in timpul somnului. Daca omul n-ar visa, el ar muri era el convins. Pe buna dreptate, spun si azi cercetatorii.
Mai aproape de noi, universul atat de misterios al viselor a fost subiectul de cercetare pentru doua scoli celebre azi: cea rezultata din psihanaliza lui Sigmund Freud si cea provenita din psihologia analitica a lui Karl Gustav Jung. Chiar daca teoria lui Freud se referea la visele "sexuale", unele din exemplele oferite in lucrarea lui, Interpretarea Viselor, sunt exceptionale, mai ales pentru cei care vor sa descopere cat de complex este efortul de intelegere personala, de decriptare a viselor. Din 1950, neurofiziologia si-a propus sa efectueze studiul complet, descriptiv si functional al creierului, fara sa fi reusit pasi esentiali, fara sa fi ajuns la adevaruri incontestabile. Studiile au inclus si visul, iar somnul insusi a fost clasificat pe perioade: superficial, adanc sau aflat in trezire. Visul depinde de profunzimea somnului, existand si perioade de somn fara vise, ceea ce pentru noi concluziile par un fel de truisme de pension.
Alte explicatii, nu previziuni
Se pare ca visele ar fi semnale sau avertismente, pe care le transmite subconstientul (sau inconstientul, cum mai este numit) de care noi trebuie sa tinem cont. Sunt cunoscute situatiile in care in vis auzim o masina care claxoneaza strident dupa care ne trezim brusc si observam ca suna desteptarea si e timpul sa plecam la munca sau la gara. Subconstientul a creat visul pentru a ne avertiza ca trebuie sa ne trezim pentru a duce la indepli-nire o anumita sarcina.
La fel, unele vise ne transmit stari ale organismului nostru, de care noi nu suntem constienti. Ar fi vorba in acest caz de a fi atat de inteligenti, precum Hipocrate, incat sa stim sa interpretam aceste semnale, avertismente in folosul nostru. Si cand spunem "sa interpretam", nu ne referim la "cititorii" de vise, aceia care stiu la fel de bine de a citi viitorul in cafea, ci la interpretarea personala valabila doar pentru propriul organism. Colegul nostru, regretatul Ion Tugui a publicat cu ani in urma un dictionar al viselor, cu propriile "interpretari". Interpretari fac si alti cercetatori, chiar daca nu fac si previziuni ca Cititorul de vise al Faraonului.
Iata, pe scurt, cateva dintre interpretarile pentru care nu bagam mana in foc. - Boala: Omul se viseaza bolnav, atunci cand este cuprins de ingrijorare. - Agresiune: Cine se viseaza agresat denota faptul ca se simte lipsit de aparare. - Accident auto: Asemenea vis vrea sa transmita temerea unui om care traieste in mediul urban. Cu siguranta, in antichitate nimeni nu visa accidente auto. - Te scufunzi: Visul denota senzatia de solitudine si teama de a nu fi ajutat la nevoie. - Prabusire: De cele mai multe ori, senzatia este determinata de lentoarea perioadei de trezire. Ar putea sa nu semnifice nimic sau doar o ameteala in timpul somnului sau o tensiune crescuta. - Iti cad dintii: Asemenea vis este frecvent. El denota o stare de insingurare. In acelasi timp, visul te avertizeaza ca ti-a amortit falca stanga sau dreapta, inclestata. - Ratacire: Te afli de obicei sub influeta unei stari de stres acumulata in timpul zilei. - Te visezi student, in sesiune: Este un mod de a reflecta in trecut problemele actuale de seviciu, atunci cand ele produc o puternica incarcatura emotionala. n Dezbracat, gol pusca, in fata unei multimi: El denota ingrijorarea ca ti-ar putea afla altii secrete intime sau pur si simplu o preocupare de origine sexuala.
Dupa cum se vede si din aceasta rapida si sumara enumerare, explicatiile se refera la reactii ale mentalului si in nici un caz previziuni despre un viitor mai apropiat sau mai indepartat. Si asta pentru simplu fapt ca Viitorul ramane, ca si visul, o enigma impenetrabila.
GEORGE CUSNARENCU
Niciun comentariu: