» » » » » Curiosity: Incursiune intr-o epopee istorica

Dupa pasii facuti pe Luna de Neil Armstrong, in 1969, in cadrul misiunii Apollo 11, cel mai important eveniment spatial a fost (este) marcat de explorarea Planetei Rosii de robotul american Curiosity. Au trecut peste cinci luni de la primul contact cu solul martian, timp in care a evoluat fara probleme, efectuând o serie de activitati si studii stiintifice cu instrumentele sale ultraperformante, indreptându-se spre Muntele Sharp.

  Remember

 Pe 19 septembrie, robotul spatial Curiosity a descoperit un corp in forma de piramida: o roca de marimea unei mingi de fotbal. Aceasta piatra "uriasa" a prilejuit utilizarea pentru prima oara a bratului sau robotizat cu o lungime de doi metri. Rezultatul analizei pietrei i-a surprins pe oamenii de stiinta si asta pentru ca era asemanatoare unor roci terestre rare proiectate de vulcani. Pe 24 septembrie, dupa escale necesare prelevarii de esantioane si analizelor, si-a reluat drumul, parcurgând aproximativ 30 de metri pe zi, apropiindu-se de situl Glenelg din Muntele Sharp, un masiv constituit din straturi sedimentare acumulate de peste doua milioane de ani. Peste câteva luni va putea inspecta aceste arhive geologice pentru a se putea reconstitui istoria climatica a regiunii si pentru a se obtine informatii legate de posibilitatea aparitiei, intr-un trecut indepartat, a unor forme de viata. Când s-ar fi putut intâmpla acest lucru? In 2005 au fost observate formatiuni argiloase asemanatoare celor de origine vulcanica recoltate pe atolul Mururoa din Polinezia (observatiile au fost facute de Mars Express si Mars Reconnaissance Orbiter), in emisfera de sud, de catre o echipa de cercetatori franco-americana care s-a pronuntat asupra faptului ca acestea s-au format sub actiunea apei lichide in urma cu probabil 4 miliarde de ani. Unii specialisti considera ca argilele sunt de origine magmatica. O ipoteza plauzibila care a dat nastere alteia, legata de faptul ca in acea vreme, planeta ar fi fost acoperita de un ocean magmatic, asa cum s-a intâmplat pe Terra in perioada sa primitiva.

  O usurare...

 Descoperirea unui obiect lucitor pe sol a provocat stres in rândurile oamenilor de stiinta din Jex Propulsion Laboratory din Pasadena (California) al NASA, unde se afla centrul de comanda al robotului. S-a presupus ca este vorba despre un accesoriu pierdut de Curiosity. Misterul a fost dezlegat si toata lumea a respirat usurata. Era vorba de un mic obiect de protectie din plastic, nicidecum "vital" pentru robot, care s-a dezmembrat in timpul aterizarii si a cazut pe sol când se efectuau primele prelevari de nisip.

  Chimie inexplicabila?

 Regiunea Rocknest, acoperita cu nisip, nu face parte din obiectivele de cercetare fierbinte, nu este o miza importanta in contextul incercarii de a depista molecule organice. Cu toate astea, robotul, in drum spre regiunea Glenelg - propice pentru descoperiri importante, constituita din 3 tipuri diferite de teren (unul dintre ele fiind impânzit de cratere) - a facut o descoperire interesanta in depistarea moleculelor carbonate, altele decât bioxidul de carbon, care ar putea constitui soclul unei chimii complexe ce va fi asociata probabil conditiilor de aparitie a vietii. Analizând gazele rezultate din incalzirea esantioanelor prelevate, instrumentul denumit SAM a detectat clorometan ce contine carbon. Aceasta ipoteza o intareste pe cea avansata in urma investigatiilor din cadrul misiunii Phoenix din 2008, legata de prezenta percloratilor care, reactionând cu un compus carbonat prezent in nisipul martian, produc clorometan, dar in foarte mici cantitati. Pentru a identifica compusul carbonat, echipa de oameni de stiinta de la NASA, care dispune de copii ale instrumentelor de detectie si analiza cu care este dotat robotul, va incerca sa reproduca respectivele reactii chimice pentru a clarifica lucrurile. Oricare ar fi aceasta molecula misterioasa, originea ei va fi dificil de determinat intr-un timp relativ scurt. Este o molecula nativa a Planetei Rosii? A fost adusa de robot, in pofida tuturor masurilor de precautie pentru a se evita contaminarea? Provine din spatiu in urma impactului meteoritilor? O ipoteza solida, având in vedere faptul ca in fiecare an, 50 de tone de materie organica poposesc pe aceasta cale pe Marte. Daca se ajunge la concluzia ca aceasta materie organica este de origine martiana, expertii trebuie sa se asigure ca rezulta dintr-un proces biologic si nu geologic.

  Prin albia râului

 In ultimele saptamâni, robotul a parcurs o ruta situata in albia unui râu care curgea in urma cu miliarde de ani. In imaginile transmise au fost observate pietre, pietris si nisip prinse intr-un strat fosil pâna la 10-15 centimetri adâncime. Marimea pietrelor a permis deducerea caracteristicilor râului: ar fi avut aproximativ 1 metru adâncime, scurgându-se cu un debit de ordinul unui metru pe secunda. Este prima oara când au fost detectate pietre transportate de apa pe Marte.

  "Alchimie" atmosferica 

Regiunea Rocknest a fost, deopotriva, teatrul investigatiilor atmosferei cu acelasi instrument, SAM. Analizele efectuate au dus la concluzia ca atmosfera este compusa din 95,9% bioxid de carbon, 2% argon, 1,9% diazot, 0,14% dioxigen si 0,06% monoxid de carbon. A fost identificata si o concentratie relativ mare de izotopi grei (atomul unui element având un numar important de neutroni) ai carbonului (5%) si ai argonului (3%). Proportii mai mari decât cele existente in timpul formarii planetei, estimate de-a lungul timpului pe baza calculelor legate de meteoritii cazuti pe suprafata acesteia. O diferenta notabila care pune in scena un fenomen fizic de retentie a izotopilor grei care s-a produs in inalta atmosfera când aceasta, incarcata cu izotopi usori, se imprastia in spatiul interplanetar. Acest indiciu, al atmosferei mai dense in trecut, sugereaza faptul ca planeta ar fi fost propice pentru aparitia unor forme de viata. Acum, atmosfera este de 100 de ori mai fina decât cea de pe Terra ceea ce inseamna ca ofera o foarte slaba protectie fata de radiatiile ultraviolete, suprafata martiana devenind de-a lungul timpului sterila.

  DORIN MARAN
http://www.revistamagazin.ro/content/view/9918/20/

Unknown

Adm. MISTERELE LUMII
«
Next
Postare mai nouă
»
Previous
Postare mai veche

Niciun comentariu:

Leave a Reply