In laboratoare rusesti, americane si britanice, oameni de stiinta isi pregatesc echipamentele necesare explorarii Antarcticii in cadrul unor noi proiecte. Vor fi explorate adancurile misterioase de sub calota glaciara, unde se scurg fluvii de gheata in preajma unui numar de 350 de lacuri cu apa dulce, izolate, care nu au avut contacte cu suprafata de milioane de ani. Unul dintre obiective il constituie lacul Vostok, din centrul continentului. In februarie a.c., o noua echipa de cercetatori rusi si englezi se va alatura celor care foreaza banchiza de gheata aflata deasupra lacului Vostok (descoperit in 1970 cu ajutorul radarelor aeroportate), cel mai mare dintre lacurile subglaciare localizate, un urias rezervor de apa dulce aflat sub o crusta de gheata cu o grosime de 4 kilometri.Lacul Vostok, o mare provocare
In 1993, specialisti britanici de la University College din Londra au reusit sa-l cartografieze, beneficiind de datele furnizate de radare. Are 250 kilometri lungime si 50 latime si e impartit in doua bazine cu adancimi diferite (400 metri in partea de nord, 800 in cea de sud) separate de un dig. (In mai 2005 a fost identificata in mijlocul lacului si o insula.) O suprafata totala de 15.690 km2 si un volum de apa de 5.400 km3, de o extrema puritate. Acest lac ar fi existat din perioada in care Antarctica a inceput sa inghete, in urma cu 30 milioane de ani, timp in care in apele sale s-ar fi putut dezvolta forme de viata, probabil nemaiintalnite.
Explorarea apelor a ridicat o problema de o importanta capitala: evitarea contaminarii acestora. Inca din anul 2000, rusii au recurs la o strategie de protectie sofisticata prin foraje electromagnetice, folosind ca antigel, tone de freon si kerosen. Acum sonda se afla la aproximativ 100 de metri deasupra suprafetei lacului. Cand se va ajunge la o distanta de 20-30 metri, va fi utilizata o sonda termica si un fluid de foraj pe baza de silicon, mai putin agresiv decat kerosenul.
Sistemul va fi imbunatatit cu o mica inovatie ce consta in diminuarea presiunii din tubul atasat instalatiei de foraj la o mica distanta de suprafata apei, pentru a-i permite sa inghete si sa fie extrasa sub forma de carota. Asadar, mai sunt de forat 100 de metri. Cand se va atinge suprafata lacului? Probabil peste 2 sau 3 ani. Dupa ce gheata va fi perforata, un robot submarin va fi introdus prin orificiul cu un diametru de 36 centimetri, in apa, pentru a preleva diverse esantioane de pe fundul lacului, adanc de 150 metri, esantioane al caror studiu ar putea reface istoria geologica a acestei regiuni.
Ofensiva americana de amploare
In acest an, americanii vor incepe sa foreze calota glaciara din partea de vest a continentului pentru a studia sistemul acvatic, in cadrul unui proiect extrem de ambitios (Wissard) care se va derula, timp de un deceniu, obiectivul principal fiind studiul stabilitatii platformei Ross, in contextul incalzirii climatice. E vorba de o bariera de gheata cu o lungime de 800 kilometri, o suprafata de 487.000 km2 si o inaltime de 50 metri. Daca apele se incalzesc, platforma s-ar putea detasa de Antarctica, favorizand cresterea nivelului apelor cu 3-5 metri, cu implicatii dezastruoase care vor afecta o serie de state, inclusiv SUA. Aceasta zona a Antarcticii e cea mai sensibila la schimbarea climatica. In ultimii ani, platforme intinse de gheata s-au detasat de continent deviind spre latitudini mai joase.
Ofensiva americana de amploare
In acest an, americanii vor incepe sa foreze calota glaciara din partea de vest a continentului pentru a studia sistemul acvatic, in cadrul unui proiect extrem de ambitios (Wissard) care se va derula, timp de un deceniu, obiectivul principal fiind studiul stabilitatii platformei Ross, in contextul incalzirii climatice. E vorba de o bariera de gheata cu o lungime de 800 kilometri, o suprafata de 487.000 km2 si o inaltime de 50 metri. Daca apele se incalzesc, platforma s-ar putea detasa de Antarctica, favorizand cresterea nivelului apelor cu 3-5 metri, cu implicatii dezastruoase care vor afecta o serie de state, inclusiv SUA. Aceasta zona a Antarcticii e cea mai sensibila la schimbarea climatica. In ultimii ani, platforme intinse de gheata s-au detasat de continent deviind spre latitudini mai joase.
Lacul Whillans e unul dintre elementele cheie ale acestei retele hidrografice, fiind mai dinamic decat lacurile Vostok sau Ellsworth, intrucat e conectat la apele oceanului care scalda platforma Ross. Prin intermediul datelor furnizate de sateliti, s-au observat variatii verticale importante ale suprafetei glaciare aflate deasupra lacului, cu o amplitudine de pana la 10 metri! Si asta in urma faptului ca volumul lacului scade si creste regulat. Pentru a intelege de ce se intampla acest fenomen, cercetatorii americani vor cartografia locul cu ajutorul radarului timp de 2 ani, dupa care vor fora gheata pana la o adancime de 700 metri.
Anul 2011 va marca si debutul unei noi aventuri, in cadrul proiectului american, de aceasta data la Ellsworth, in Antarctica Occidentala, unde se afla un alt lac „invizibil”. Un rezervor lung de 10 kilometri si lat de 3 kilometri, aflat sub 3,5 kilometri de gheata. Forarea nu se va face cu amestecuri chimice agresive ci doar cu apa calda, filtrata si sterilizata cu radiatii ultraviolete. Apoi se vor introduce prin tunelul de gheata captatori de presiune, o camera de luat vederi si un robot pentru prelevarea de sedimente. Totul fiind perfect sterilizat pentru a evita contaminarea unei eventuale vieti subacvatice.
In final, va fi introdusa o sonda cu o lungime de 2 metri, dotata cu o multime de captatori, care va ajunge in planseul lacului pentru a masura activitatea geotermica a solului stancos, care alimenteaza lacurile cu apa dulce. Ceea ce va constitui o premiera mondiala! In cadrul programului Wissard vor fi studiate „fluviile” de gheata aflate sub calota glaciara ce inainteaza cu 1000 de metri pe an, pentru a afla care va fi rolul lor in cazul in care incalzirea climei va destabiliza regiunea si care e „motorul”, forta lor de propulsie. Pasi importanti in cucerirea necunoscutului din strafundurile Antarcticii.
DORIN MARAN
DORIN MARAN
Niciun comentariu: