În căutarea Cleopatrei

natgeo.ro

Unde se află oare Cleopatra? Pretutindeni, desigur – numele ei e imortalizat de jocuri mecanice şi jocuri de construit, de curăţătorii chimice, dansatoare exotice, ba chiar şi de un proiect mediteranean de monitorizare a poluării. Orbitează în jurul Soarelui sub forma asteroidului 216 Kleopatra. Se spune că „ritualurile de îmbăiere şi stilul ei de viaţă decadent“ au inspirat un parfum. Astăzi, femeia care a fost ultimul faraon al Egiptului şi despre care se crede că ar fi testat poţiuni toxice pe prizonieri îşi otrăveşte supuşii în chip de marcă de ţigări, foarte populară în Orientul Mijlociu. Aşa cum a spus, memorabil, criticul Harold Bloom, ea a fost „prima celebritate a lumii“. Dacă istoria este o scenă, nicio actriţă n-a fost vreodată atât de versatilă: fiică de rege, mamă de rege, soră de rege dintr-o familie care i-ar face pe membrii clanului Soprano să pară cumsecade. Atunci când nu e folosită drept test Rorschach al fixaţiilor masculine, Cleopatra este o muză inepuizabilă. La recenta ei biografie, vândută ca pâinea caldă, adăugaţi – între 1540 şi 1905 – cinci balete, 45 de opere şi 77 de piese de teatru. A fost protagonistă în cel puţin şapte filme; iar în versiunea care va urma va fi interpretată de Angelina Jolie. Totuşi, chiar dacă e peste tot, Cleopatra nu este, de asemenea, nicăieri, ocultată de ceea ce biograful Michael Grant numea „ceaţa ficţiunii şi a vituperărilor care a înconjurat-o chiar din timpul vieţii“. În ciuda reputatelor ei puteri de seducţie, nu există nicio reprezentare certă a chipului ei. Imaginile existente se bazează pe siluetele deloc măgulitoare de pe monede. Există un basorelief înalt de şase metri, dar care nu spune mai nimic, pe un templu din Dendera, iar muzeele expun câteva busturi de marmură, cele mai multe nefiind, probabil, ale Cleopatrei. Istoricii din vechime i-au lăudat charisma, nu înfăţişarea. E cert că a reuşit să stârnească pasiunea a doi bărbaţi romani puternici: Iulius Cezar, cu care a avut un fiu; şi Marc Antoniu, care i-a fost iubit timp de peste un deceniu şi tatăl altor trei copii. Dar frumuseţea ei – spunea istoricul grec Plutarh – nu era „genul care să-i uimească pe cei care o vedeau; interacţiunea cu ea era captivantă, iar aspectul, puterea de convingere în conversaţii şi caracterul ei, care se vădeau în orice relaţie, erau cele de natură să stimuleze. Plăcut era şi tonul vocii, iar limba ei era ca un instrument cu mai multe corzi.“ Oamenii s-au întrebat unde se află mormântul Cleopatrei încă de când a fost văzută pentru ultima dată în mausoleu, în legendarul tablou cu ea pe patul de moarte, împodobită cu o diademă şi veşminte regale, întinsă pe ceea ce Plutarh descria drept o sofa de aur. După asasinarea lui Cezar, moştenitorul acestuia, Octavian, şi-a disputat cu Antoniu controlul asupra Imperiului Roman mai bine de 10 ani; în urma înfrângerii lui Antoniu şi a Cleopatrei la Actium, forţele lui Octavian au intrat în Alexandria în vara anului 30 î.Hr. Cleopatra s-a baricadat în spatele uşilor masive ale mausoleului ei, între grămezi de aur, argint, perle, lucrări de artă şi alte comori, cărora a promis să le dea foc pentru a nu cădea în mâinile romanilor. La acest mausoleu a fost adus Antoniu, pe 1 august, după ce s-a înjunghiat cu sabia, să soarbă o ultimă gură de vin şi să moară în braţele Cleopatrei. Şi poate că tot în mausoleu, la circa zece zile după moartea lui Antoniu, Cleopatra se sustrăgea umilinţei înfrângerii şi captivităţii sinucigându-se, la 39 de ani, zice-se cu venin de viperă. Istoricul roman Dio Cassius nota că trupul Cleopatrei a fost îmbălsămat, la fel ca al lui Antoniu, iar Plutarh scria că, la ordinele lui Octavian, ultima regină a Egiptului a fost înmormântată alături de consortul ei roman învins. Şaisprezece secole mai târziu, Shakespeare proclama: „... niciun mormânt din lume nu va cuprinde-ntr-însul o pereche/ Asemeni lor...“ Şi totuşi n-avem nici cea mai mică idee unde ar putea fi mormântul. Pe cât de mare este atenţia acordată de artişti Cleopatrei, pe atât de puţine sunt datele oferite de arheologi despre ea. Alexandria şi împrejurimile ei au atras atenţia mai puţin decât situri mai vechi de pe Nil, precum piramidele de la Gizeh sau monumentele de la Luxor. Şi nici nu-i de mirare: cutremurele, valurile seismice, creşterea nivelului mării, tasarea solului, conflictele civile şi reciclarea fără sentimentalisme a pietrei de construcţie au distrus partea veche a oraşului în care Cleopatra şi strămoşii ei au trăit timp de trei secole. Cea mai mare parte din fala Alexandriei antice se află acum la aproximativ 6 metri sub apă. Dar, în ultimele câteva decenii, arheologii au devenit în sfârşit preocupaţi de misterul Cleopatrei şi caută serios locul în care a fost îngropată. Săpăturile submarine iniţiate în 1992 de exploratorul francez Franck Goddio şi Institutul European de Arheologie Subacvatică, pe care l-a fondat, le-au permis cercetătorilor să cartografieze porţiunea scufundată a Alexandriei antice, vechile docuri, esplanadele şi terenul de sub apă ocupat cândva de palatele regale. Obiectele aduse la suprafaţă, acoperite de crustacee – sfincşi masivi de piatră, gigantice blocuri de pavaj din calcar, coloane şi capiteluri de granit – stârnesc apetitul pentru o mai bună înţelegere a lumii Cleopatrei. „Visul meu este să găsesc o statuie a Cleopatrei, cu un blazon“ – spune Goddio. Până în prezent însă căutările subacvatice nu au reuşit să scoată la iveală vreun mormânt. Singurele indicii despre Cleopatra pe care le-au întâlnit scafandrii sunt pachete goale de ţigări cu numele ei, plutind pe apă. Şi mai recent, un templu din deşert, de lângă Alexandria, a devenit centrul altei căutări, care porneşte de la premisa că un monarh atât de calculat şi vizionar precum Cleopatra putea să-şi ofere un mormânt într-un loc cu o mai mare semnificaţie spirituală decât centrul fostei capitale – un loc sacru, unde rămăşiţele ei mumificate să se odihnească netulburate lângă iubitul ei Antoniu.