Încă dinaintea sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial, s-a pus problema măsurilor ce urmau să fie luate vizavi de naziști. În cele din urmă, s-a ajuns la decizia de a-i judeca – cu posibilitatea de a-i condamna la moarte – doar pe membrii de top ai Partidului Nazist și pe cei direct implicați în crimele de război și crimele împotriva umanității. Această decizie a stat la baza organizării proceselor de la Nürnberg.Să menționăm totuși că Stalin era de părere că toți soldații naziști ar trebui executați, idee care a fost însă respinsă drept absurdă de către Roosevelt și Churchill.
Însă nu toți liderii naziști au ajuns în fața unui tribunal. Foarte mulți au reușit să fugă din Germania după sfârșitul războiului și nu au fost prinși niciodată; alții – oameni de știință considerați valoroși – au fost ajutați să evite judecata și au ajuns în Statele Unite sau în Marea Britanie unde au colaborat cu institutele de cercetare. Există de asemenea cazuri ale unor naziști protejați de Biserica Catolică. Vă prezentăm aici cazurile a 10 naziști importanți care au scăpat complet de judecată sau de condamnarea la moarte (numărul lor este însă semnificativ mai ridicat). (Click pentru lista completă realizată de Listverse)
1. Artur Axmann
Artur Axmann a fost arestat în decembrie 1945, iar în 1949 a fost condamnat la doar 3 ani și 3 luni de închisoare, sentință care a fost la momentul respectiv foarte criticată. După eliberare, Axmann a devenit un om de afaceri de succes și a murit în 1996 la vârsta de 83 de ani.
2. Erich Traub
Erich Traub a fost un important virolog care s-a specializat în studierea febrei aftoase. El a condus cel mai important insitut de cercetare pentru armele biologice din Germania Nazistă. În timpul războiului, Traub a realizat mai multe experimente privind diverse boli și a încercat să folosească virusul febrei aftoase pentru arme. El a fost responsabil cu moartea a mii de oameni, însă după război nu a fost judecat deoarece a fost considerat un om de știință prea valoros pentru a nu fi folosit.
Aflându-se în zona de ocupație sovietică, Traub a fost forțat să colaboreze cu sovieticii, dar în iulie 1948 englezii au reușit să-l scoată din Germania. El a ajuns în cele din urmă în Statele Unite, unde a colaborat cu cercetătorii americani în cadrul institutului Plum Island Animal Disease Center. Traub a murit în 1985, în Germania de Vest, la vârsta de 78 de ani.
3. Heinz Lammer
ding
ding
Heinz Lammerding a fost un general SS care a condus a 2-a Divizie SS Das Reich, una din diviziile de elită comandate de SS. Nu doar o dată Lammerding a organizat masacre împotriva cetățenilor francezi; spre exemplu, la 8 iunie 1944 el a ordonat masacrarea unor din orașul Tulle: 120 de oameni au fost aleși aleatoriu și spânzurați, iar 99 dintre aceștia au fost și torturați. Două zile mai târziu, o companie SS condusă de Lammerding a ucis 642 de oameni din comuna Oradour-sur-Glane.
După război, Lammerding a dispărut, iar locația sa nu a fost niciodată confirmată. Autorul scoțian Ian Rankin a susținut că englezii l-ar fi ajutat să scape și să se ascundă la Düsseldorf. În 1953, el a fost judecat în Franța și condamnat la moarte în contumacie, însă Germania de Vest nu a acceptat extrădarea acestuia. Până la sfârșitul vieții (el moare în 1971), Lammerding a condus o companie de inginerie civilă.
4. Ludolf von Alvensleben
Ludolf von Alvensleben, ofițer SS și General al Poliției, a organizat execuțiile în masă din Pomerania, în timpul ocupației germane din Polonia, și a fost responsabil cu execuțiile din Valea Morții, un sit din nordul Poloniei unde au fost descoperite cadavrele a 5.000-6.000 de polonezi. De asemenea, Alvensleben a dat ordinul pentru execuțiile în masă de la Piaśnica din 1939-1940 (între 12.000 și 16.000 de victime).
În aprilie 1945, Alvensleben a fost capturat de englezi și închis într-un lagăr, de unde acesta a evadat. Ulterior, el a fugit cu familia în Argentina, unde a fost protejat de guvernul Perón. Alvensleben a locuit în Bunoes Aires până în 1956, apoi s-a mutat într-un sat din centrul Argentinei. În ianuarie 1964, un tribunal din Munchen a emis un mandat de arestare pe numele lui pentru uciderea a cel puțin 4247 de oameni în Polonia în 1939. Cererea de extrădare a fost însă refuzată, iar Alvensleben a trăit în continuare în Argentina, unde moare în 1970.
Mai multe pe historia.ro
Niciun comentariu: