Amintirea unei inundaţii uriaşe prin care lumea a fost înghiţită de apă se regăseşte nu numai în memoria Scripturii, ci şi în tradiţiile multor popoare. În epopeea lui Ghilgameş, spre exemplu, arca eroului Utnapiştim (construită ca un cub de 60/60 m) nu ar fi fost utilizabilă şi nu i-ar fi permis miticului personaj să supravieţuiască. În realitate, arca lui Noe era o ladă (tebah) lungă, paralelipipedică, asemănătoare cu celebrul vas “Titanic”, scufundat atât de tragic în 1912: aproximativ aceeaşi lăţime (cca. 20 m), acelaşi deplasament (46.000 tone ale Titanicului faţă de 43.000 preconizate ale navei lui Noe), dar transatlanticul eşuat era cam cu o sută de metri mai lung (251 m faţă de 138-180 m).
Totuşi Titanicul s-a scufundat când apele erau liniştite, arca însă a rămas nevătămată în timpul diluviului universal… Iată un film documentar despre misterul care învăluie Arca lui Noe și miturile țesute de-a lungul mileniilor în amintirea potopului universal care a înghițit pământul.
La începutul secolului trecut (1902-1904), un tânăr armean (numit mai târziu George Ucell) împreună cu unchiul său a descoperit arca pe Muntele Ararat, în Turcia. Există o înregistrare a relatării celui care mai târziu, sub presiunea persecuţiilor împotriva armenilor, a emigrat peste ocean.
Una dintre cele mai bine dovedite relatări este cea a expediţiei ruse din 1916, desfăşurată la ordinul ţarului martir Nicolae al II-lea. Potrivit mărturiei unor piloţi, au fost trimişi 150 de bărbaţi care au descoperit arca. Întorşi în Rusia cu toate dovezile (inclusiv fotografii), exploratorii au pierdut materialul în “flăcările” Revoluţiei bolşevice…
Vezi și:
- Giulgiul din Torino – Țesătura timpului, un film documentar care abordează controversata problemă a giulgiului din Torino dintr-o perspectivă unică și surprinzatoare: fizica cuantică.
Niciun comentariu: