» » » Suleiman Magnificul

Sultanul cu domnia cea mai lunga din intreaga istorie a Imperiului Otoman a fost Suleiman I zis Magnificul, care a domnit intre 1520 si 1566. El a fost al zecelea suveran al acelui imperiu si una dintre cele mai proeminente personalitati ale secolului al XVI-lea. In perioada lui Suleiman Magnificul, tara sa a cunoscut o inflorire exceptionala in domeniile politic, economic si militar. Istoricii subliniaza si dezvoltarea culturala accentuata, normele de legi si organizarea administrativa din acea perioada de glorie.

Poezie si ambitie

 Suleiman s-a nascut la Trabzon in 1494. A fost fiul lui Selim I (domnie 1512-1520). Mama sa a fost Hafsa Sultan si ea a fost coregenta cu Suleiman dupa moartea lui Selim I, pana cand a murit si ea, in 1534. De la sapte ani, viitorul sultan a fost trimis sa studieze (la Palatul Topkapi din Istanbul) stiinta, istoria, strategia militara, economia etc. De-a lungul zbuciumatei vieti (a participat direct la numeroase batalii) el a gasit timp si pentru o pasiunea sa, poezia. A scris multe poeme pe care le-a semnat cu pseudonimul literar "Muhibbi" (Iubitorul). Multe din versurile sale au devenit zicatori.

 Mare admirator al lui Alexandru cel Mare, Suleiman se gandea la posibilitatea unor cuceriri in Europa, Asia si Africa. Prima cuceriere europeana a fost cetatea Belgrad (pe atunci sub ocupatie ungara), in 1521. Acesta a fost un semnal pentru intentiile sultanului in privinta Europei centrale. Dar in acea perioada, interesul imediat al lui Suleiman s-a indreptat spre Insula Rhodos, unde isi aveau sediul Cavalerii Ospitalieri (Ordinul Sfantului Ioan). Si cum sultanul dispunea de o impresionanta flota (ramasa de la tatal sau), a cucerit acel teritoriu si a permis cavalerilor sa plece (s-au stabilit in Malta).

 Reluand luptele in Europa, Suleiman a invins in Batalia de la Mohacs (1526) impotriva regelui Ungariei, Ludovic al II-lea. Dar habsburgii lui Carol al V-lea (imparatul Sfantului Imperiu Roman) reocupa temporar Buda, unde Suleiman revine si o cucereste in 1529. Cu acel prilej a iesit in evidenta rivalitatea dintre Dinastia Habsburgilor si Imperiul Otoman (care va dura pana in secolul XX), iar sultanul a vrut sa dea o grea lovitura crestinilor din centrul Europei, asediind Viena in toamna lui 1529.

Prima infrangere

 Victoriile impotriva Regatului Ungariei au creat iluzia ca otomanii pot deveni o mare putere in inima Europei, nu numai in est. Intre 27 septembrie si 15 octombrie 1529 s-a dsfasurat atacul asupra Vienei. Sultanul nu a tinut seama de fortificatiile eficiente si de intaririle vienezilor, el avand la dispozitie peste 200.000 de oameni. Dar raspunsul dat de armatele imperiale (Viena apartinea atunci de Sfantul Imperiu Roman) conduse de printul Nicholas de Salm au fost biruitoare. In sprijinul crestinilor a fost si vremea: o ninsoare "miraculoasa" si archebuzele asediatilor au imprastiat armatele otomane. Suleiman a vrut iarasi in 1532 sa cucereasca Viena (devenita obsesie), dar a abandonat gandul de a domina Europa centrala (otomanii vor fi invinsi de Liga Crestina si in 1683, cand au asediat din nou Viena).
 Suleiman Magnificul a avut cuceriri importante si in Orientul Apropiat si in nordul Africii, pana la Algeria. In Oceanul Indian a avut conflicte navale cu portughezii, pentru controlul comertului cu India... "Sotia oficiala" a lui a fost Haseki Sultan, cunoscuta saub numele de Roxelana, sclava din harem si mama viitorului sultan Selim al II-lea. Faima lui Suleiman a fost uriasa, el fiind citat si de Shakespeare in "Vanzatorul din Venetia".

PAUL IOAN


Daniel Gorun

Adm. MISTERELE LUMII
«
Next
Postare mai nouă
»
Previous
Postare mai veche

Niciun comentariu:

Leave a Reply