Împăratul Nabucodonosor II şi-a petrecut cea mai mare parte a domniei sale de 43 de ani în campanii militare. S-a războit cu asirienii rebeli în nord şi cu sirienii în vest, dar în primul rând cu evreii din Palestina, care se aliaseră cu egiptenii. În 587 î.Hr. a distrus Ierusalimul până la temelii.  Mulţi dintre locuitori au fost aduşi la Babilon şi supuşi “robiei babiloniene”, fiind siliţi să contribuie la ridicarea construcţiilor din capitală. În această perioadă au fost clădite şi Grădinile supendate. Acestea au fost un dar al lui Nabucodonosor pentru soţia sa, o prinţesă persană.
Se povesteşte că Nabucodonosor ar fi pus să se clădească grădinile ca să o recompenseze pe regină pentru desele sale absenţe, dar şi pentru a-i oferi, în monotonia din Câmpia Eufratului, o mică amintire a munţilor împăduriţi din patria ei persană. Nu este limpede de ce grădinile au fost puse în relaţie cu legendara regină asiro-babiloniană, Semiramida. Aceasta a trăit cu mai multe sute de ani înainte de construirea lor şi nu există niciun indiciu că soţia lui Nabucodonosor ar fi purtat acelaşi nume.
Grădinile palatelor nu erau pe atunci un lucru necunoscut în Orient, totuşi Grădinile suspendate depăşeau tot ceea ce există: frumuseţea construcţiei şi varietatea plantelor, după cum relatează la unison autorii contemporani şi, mai târziu, grecii şi romanii, nu aveau egal în lumea de atunci.
Nabucodonosor le-a ordonat soldaţilor săi să adune toate plantele necunoscute pe care le întâlneau în campaniile lor în ţări îndepărtate şi să le aducă la Babilon. Aşa s-a creat la Babilon o grădină mare şi diversă, cea dintâi grădină botanică din istorie.
Fiecare terasă era o grădină în sine şi toate platformele laolaltă formau un întreg: la marginea exterioară a fiecărei trase creşteau mii de plante agăţătoare şi atârnătoare, care se aplecau asupra nivelului de dedesupt, făcând astfel din platformele separate o unică grădină, un munte uriaş, verde, abrupt, cu nenumăraţi copaci, boschete şi flori. Mai ales în cursul verii, la temperaturi de până la 50 de grade C, sclavii scoteau fără ostenire apă din puţuri şi apoi o pompau în nenumăratele canale de mici dimensiuni, care coborau de la terasa cea mai de sus şi până la ultima.
Existau chiar şi mici râuri, cascade şi lacuri unde înotau raţe şi orăcăiau broaşte, albine şi fluturi zburau din floare în floare şi, în vreme ce Babilonul se topea sub arşiţa soarelui de vară, Grădinile Semiramidei, înfloreau, fără să sufere câtuşi de puţin din pricina zăpuşelii şi a lipsei de apă. Tocmai acest contrast a determinat plasarea lor pe un onorabil loc doi pe lista celor şapte minuni ale lumii.
Unde erau amplasate Grădinile suspendate?
Arheologul german Koldewey a observat că în Babilon piatra a fost utilizată decât în două locuri: la zidul nordic al palatului regal şi la Grădinile suspendate. Pornind de la scrieri vechi, Koldewey a creat un model al grădinilor iniţiale. Astfel, pe boltă se sprijinea probabil o construcţie centrală în terase, fiecare terasă se înălţa cu aproximativ 5 m peste cea de sub ea, fiind formată din lespezi lungi de 5,45 m şi late de 1,35 m. Peste lespezi era aplicat un strat de asfalt amestecat cu trestie, seasupra un strat dublu de cărămizi arse, interstiţiile fiind umplute cu gips. Peste acesta se turna un strat de plumb, care izola de umezeală partea de dedesupt. Peste plumb exista un strat de pământ cu grosimea de 3 m, grădina propriu-zisă, în care puteau creşte şi copaci înalţi.
Un sistem ingenios de materiale, aşezate în straturi, precum şi o reţea vastă de distribuire a apei făceau posibil ca plantele să nu se usuce în grădină.
Mai târziu, aşa cum se întâmplă adesea, descoperirea lui Koldewey a fost pusă la îndoială de mulţi oameni de ştiinţă. Pornindu-se tot de la scrieri vechi, aceştia au afirmat că grădina nu s-ar fi aflat în colţul nord-estic al palatului, cum bănuia Koldewey, ci pe malul Eufratului, unde exista apă şi mult mai mult spaţiu. Descoperirea lui Koldewey nu mai poartă acum decât denumirea neutră de construcţie cu boltă.
Unde s-au aflat cu adevărat Grădinile suspendate nu se ştie nici astăzi şi este de presupus că acest mister nu va fi dezlegat niciodată.


Daniel Gorun

Adm. MISTERELE LUMII
«
Next
Postare mai nouă
»
Previous
Postare mai veche

Niciun comentariu:

Leave a Reply