Românii nu au doar talentul de a crea spectacol pentru publicul larg, asa cum lasa sa se înteleaga unele emisiuni de televiziune, ci si sclipiri de geniu poate nu la fel de impresionante vizual, dar cu siguranta revolutionare pentru viata oamenilor de pretutindeni. Foarte recent, tânara echipa a Asociatiei Române pentru Cosmonautica si Aeronautica (ARCA) a testat în zbor, cu succes, cabina primului avion supersonic românesc, IAR-111 Excelsior. Aceasta a fost ridicata de un elicopter la 700 metri deasupra Marii Negre, secventa urmata de declansarea motorului de racheta al parasutei de recuperare, care a adus cabina pe suprafata marii.Cabina presurizata a amerizat dupa un zbor perfect, datele indicând calificarea acesteia pentru zbor la bordul supersonicului IAR-111. Misiunea marcheaza si o premiera absoluta pentru România, putine state din lume având experienta recuperarii de pe mare a cabinelor destinate zborului cu echipaj uman.
De remarcat ca materialele din care este realizat avionul sunt aproape în totalitate românesti. Cabina avionului este realizata din materiale compozite, are o greutate de peste 500 de kilograme, complet echipata pentru zbor, si primeste un echipaj de doua persoane – pilot si navigator. Propulsia va fi asigurata de un motor-racheta cu combustibil lichid, functionând cu apa oxigenata si kerosen, iar vitezele de zbor supersonic vor fi de 1,8 Mach (1900 km/h) la 16.000 metri altitudine si de 2,8 Mach la 30.000 metri. Reprezentantii ARCA spun ca IAR-111 probabil va fi unul din cele mai sigure aparate de zbor din lume, el fiind folosit pentru lansarea rachetei spatiale Haas II, în cadrul competitiei Google Lunar X Prize, dar si pentru dezvoltarea turismului spatial.
Domeniul extrem de sensibil al sanatatii beneficiaza si el, în continuare (dupa nume de Nobel, ca Nicolae Paulescu, Victor Babes s.a.), de redutabila inteligenta a cercetatorilor români. Astfel, telocitele, celule din corpul uman despre existenta carora nu se stia nimic pâna de curând, acum sunt considerate cheia catre regenerarea unor organe vitale, cum ar fi inima. Ele au fost descoperite de cinci cercetatori de la Institutul National de Patologie «Victor Babes» si localizate în inima, tubul digestiv, plamâni, uter, trompa uterina, pancreas, glandele mamare si placenta. Cu ajutorul lor pot fi tratate mai multe afectiuni, dar de mare ajutor sunt în boli ale inimii, tinta numarul 1 fiind infarctul de miocard, cauza principala a mortalitatii.
Tot medicina ar trebui sa beneficieze de inventia româncei Raluca-Ioana van Staden, un senzor care detecteaza existenta cancerului în corpul uman în mai putin de 6 minute, premiat anul trecut la Geneva cu Trofeul de aur al Organizatiei Mondiale pentru Proprietate Intelectuala. Ulterior, toate demersurile menite sa duca la producerea si utilizarea curenta a dispozitivului au fost stopate si orice comunicare între inventator si finantatorul producator au încetat, sub motivul ca senzorul nu mai da rezultatele scontate daca este scos din laborator. Iar exemplele de acest gen pot continua, lista fiind foarte lunga, iar domeniile de aplicare a inventiilor si inovatiilor dintre cele mai diverse.
Ce au în comun toate acestea? Lipsa totala de interes si implicit de sprijin din partea statului român. În schimb, cercetatorii români care au descoperit telocitele au primit oferte foarte serioase din SUA si China; nu si din România. Sa fie acesta un fel de blestem care face ca inteligenta româneasca sa fie ignorata acasa, dar sa îmbogateasca alte tari care stiu în ce anume sa investeasca?
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Niciun comentariu: